Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Documentar

De la brain drain la brain networking - Diaspora şi prietenii ei în cercetarea clinică din România

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU joi, 18 octombrie 2012
   Plecat în Statele Unite în 1976, am început târziu să vin în ţară. Prima întoarcere a fost în Bucureştiul prost luminat şi oarecum sinistru al blocurilor triste şi bărbaţilor nebărbieriţi din noiembrie 1996, la prima tranziţie politică adevărată dintr-o jumătate de secol. A urmat o vizită în decembrie 2002, din care mi-aduc aminte că străzile primiseră nume noi, iar oamenii păreau încruntaţi mai tot timpul şi vorbeau într-un fel de care nu-mi aduceam aminte. În 2007, în septembrie, centrul capitalei avea oaze confortabile, iar la congresul cardiologilor români de la Sinaia am regăsit maniere bune, inteligenţă şi entuziasm. Începând din 2009, am trăit zile frumoase în România în fiecare an şi am înţeles că ţara mea încearcă să devină, cu poticniri şi ezitări, ceea ce merită să fie.
   Anul acesta este primul în care am fost de două ori în România. În iarnă am lucrat pentru câteva săptămâni la Universitatea „Transilvania“ din Braşov, în cadrul unui program Fulbright menit să crească productivitatea academică în şcolile de medicină din ţară. Am prins urmările unora din cele mai violente viscole din istorie, dar m-am simţit printre prieteni, acasă, şi timpul a trecut repede. La sfârşitul stagiului, am participat la un Forum al cercetării medicale, organizat exemplar, sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, de profesorii Gheorghe Andrei Dan şi Irinel Popescu. Ne-am întrebat atunci care este explicaţia faptului că România este pe ultimul loc între fostele ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est în ce priveşte numărul şi calitatea articolelor ştiinţifice şi, mai ales, în ce fel se poate schimba această realitate. De atunci, ţara a avut trei guverne, o viaţă politică agitată şi imprevizibilă şi, văzută din afară prin relatările presei, a părut polarizată şi cumva la capătul puterilor şi al răbdării.
   M-am întors pentru „atelierul“ Provocări în cercetarea clinică din România, organizat de Academia de Ştiinţe Medicale în cadrul conferinţei „Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior“, care s-a desfăşurat la Bucureşti între 25 şi 28 septembrie. Au contribuit profesorii şi cercetătorii Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mihail Coculescu, Eduard Apetrei, Adrian Săftoiu, Gheorghe Andrei Dan, Liliana Rogozea, Simona Dima şi Daniel Coriu, care au dialogat cu Dan G. Duda (Boston), Adrian Preda (Irvine), Alexandru B. Niculescu (Indianapolis), Mihai Covasa (Paris) şi Monica Bologa (Toronto). „Atelierul“ a fost condus de profesorul Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, la Institutul Clinic Fundeni. În ciuda imaginii pe care mi-o făcusem citind presa din România, am întâlnit acasă zeci de oameni de ştiinţă optimişti, realişti şi pregătiţi să ofere încă o şansă reabilitării prestigiului academic al României.
   Programatic, „atelierul“ s-a desfăşurat potrivit conceptului „turning brain drain into brain networking“ (I. M. Ciumasu. Science and Public Policy. 2010:37:135-46), prezentat în detaliu de profesorul Irinel Popescu. Punctul de plecare al acestui concept este faptul că exodul oamenilor de ştiinţă din România, care a atins dimensiuni îngrijorătoare în ultimii 20 de ani, nu poate fi oprit şi este ireversibil, pentru că cei mai mulţi dintre cei plecaţi nu se vor mai întoarce. În aceste condiţii, alternativa este crearea unei reţele de colaborare virtuală între persoane şi instituţii din România şi colegii care lucrează în afara ţării.
   Un exemplu de urmărit şi urmat este dat de colaborarea dintre cercetătorii conduşi de profesorul Irinel Popescu la Institutul Clinic Fundeni şi dr. Dan G. Duda, profesor asociat la Harvard Medical School, începută în 2007. În cadrul acestei colaborări, dr. Duda este în contact săptămânal, prin videoconferinţă, cu echipa de la Fundeni. Într-o primă publicaţie (Dima S et al. An exploratory study of inflammatory cytokines as prognostic biomarkers in patients with ductal pancreatic adenocarcinoma. Pancreas. 2012;41:1001–7) au fost prezentate rezultatele unui studiu al citokinelor inflamatorii şi corelaţia lor cu biomarkerii proangiogenici şi prognosticul bolii la 36 de bolnavi cu adenocarcinom pancreatic ductal. Într-un eşantion de control au fost incluşi nouă bolnavi cu pancreatită cronică şi 22 de persoane sănătoase. Concentraţia citokinelor şi biomarkerilor proangiogenici a fost măsurată în laboratoarele de la Fundeni şi la Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş“ Bucureşti, iar datele au fost analizate la Boston. Studiul a identificat concentraţii crescute ale interleukinei 6 la bolnavii cu adenocarcinom pancreatic ductal, comparativ cu grupul de control cu pancreatită cronică, şi ale interleukinei 10, faţă de persoanele sănătoase. Concentraţia interleukinelor inflamatorii a fost robust corelată cu titrul factorilor de creştere a endoteliului vascular şi fibroblaştilor.
   Acesta ar fi primul nod al reţelei de colaborare. Uşa deschisă la Boston duce însă acum către profesorul A. Horii, din Departamentul de patologie moleculară de la Universitatea Tokohu, din Sendai, Japonia, unul din mentorii profesorului Duda în timpul studiilor doctorale. Profesorul Horii a publicat recent (Fukushige S, Horii A. Road to early detection of pancreatic cancer: attempts to utilize epigenetic biomarkers. Cancer Lett. 2012, March 23) o analiză a biomarkerilor epigenetici (metilarea ADN, modificările histonei şi altele) şi rolul lor în diagnosticul rapid al cancerului pancreatic, o boală care începe la nivel subcelular cu până la 20 de ani înainte de stadiul metastatic. Profesorul Horii colaborează acum cu tandemul Irinel Popescu – Dan Duda. De la al doilea nod al reţelei, s-a deschis posibilitatea unei colaborări cu profesorul B. T. Teh de la Duke – NUS Graduate Medical School din Singapore, a cărui echipă are realizări importante în integrarea biomarkerilor epigenomici în studiul efectelor chimioterapiei în cancerele tractului gastrointestinal (Ivanova et al. Integrated epidenomics identifies BMP4 as a modulator of cisplatin sensitivity in gastric cancer. Gut. 2012, April 25). Aşa s-a ajuns la o reţea de colaborare cu trei niveluri de integrare, între România, Statele Unite, Japonia şi Singapore, în care probe biologice recoltate la Fundeni vor servi drept suport pentru studii care vor analiza geneza, evoluţia şi tratamentul unor tumori maligne cu mortalitate încă ridicată.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC