Recent, la Bruxelles, la sediul Comisiei
Europene, a avut loc şedinţa comitetului director şi cea a comitetului executiv
ale FERPA (Federaţia europeană a pensionarilor şi a persoanelor în vârstă),
lansându-se totodată, cu participarea reprezentanţilor celor 28 ţări membre
UE, Anul european al îmbătrânirii active şi
al solidarităţii între generaţii.
S-a prezentat, cu acest prilej, o informare
privind impactul crizei asupra pensionarilor, situaţia politică şi sindicală,
precum şi Declaraţia privind Cartea albă a pensiilor a Comisiei Europene, în
care se cere să se muncească mai mult, în toate ţările membre, pentru înlăturarea
efectelor situaţiei mondiale actuale.
Enrico Limando, cercetător şi expert UE, a susţinut
o amplă comunicare privind situaţia actuală a pensionarilor în Europa, din
care s-au desprins câteva idei: statele UE au grave probleme financiare, cu
mari greutăţi în asigurarea fondurilor pentru pensiile publice; există o tendinţă
a creşterii vârstei de pensionare de la 65 la 70 de ani; pensiile mici vor rămâne,
în general, la nivelul actual; este necesară oprirea pensionărilor anticipate;
tot ce s-a întreprins până în prezent nu ajută (în niciuna din ţări) sistemul
public de pensii.
Robert Anderson, reprezentantul Eurofound
(o agenţie a UE), a prezentat impactul crizei economice asupra vârstnicilor: îmbătrânirea
populaţiei este certă; pensionarii – mulţi – vor depinde de un număr din ce în
ce mai mic de contributori la fondul de pensii; rata ocupării vârstnicilor este
redusă, mai ales în estul Europei; în România, vârstnicii care continuă să
lucreze sunt, în principal cei din mediul rural; dintr-o cercetare cu privire
la „ce gândesc oamenii despre prelungirea anilor de muncă“, în câteva ţări a
rezultat că 54% nu sunt de acord să mai lucreze, iar 33% vor să lucreze.
Prof. dr. Alan Walker (Anglia) a prezentat
o prelegere despre tratamentul acordat vârstnicilor în diverse ţări europene.
Relele tratamente ale bătrânilor constau în: abuzuri fizice, financiare, morale
şi sexuale. Asistenţa socială este tratată superficial în toate ţările (doar
1–4% din PIB). Demnitatea pensionarilor nu este respectată în majoritatea ţărilor.
Din nefericire, pensionarii sunt priviţi mai mult prin prisma banilor şi
cheltuielilor ce se fac pentru pensii.
Din expunerea privind Anul îmbătrânirii
active şi al solidarităţii între generaţii (Arpa Camos, expert al Comisiei
Europene) am reţinut: populaţia îmbătrâneşte din cauza scăderii natalităţii şi
a creşterii speranţei de viaţă, atât la naştere, cât şi la momentul pensionării; 61% din populaţie are aprecieri pozitive
despre bătrâni; în anumite ţări (Bulgaria, Ungaria, România), bătrânii nu sunt
„bine văzuţi“; germanii nu sunt preocupaţi de îmbătrânire; termenul de „îmbătrânire
activă“ se referă la viaţa socială, autonomie şi activitate; 29 aprilie este
declarată Ziua europeană a solidarităţii între generaţii; la 19 septembrie
a.c. va avea loc la Viena o conferinţă ONU cu tema „Anul îmbătrânirii active şi
al solidarităţii între generaţii“.
Prezentarea despre Cartea albă privind
pensiile a subliniat: pensiile trebuie reformate pentru costul lor ridicat pentru
toate statele; în prezent şi viitor, oamenii trebuie să lucreze mai mult; se
doreşte ca pensiile să fie privatizate; dacă bugetele de asigurări sociale ale ţărilor
membre ale UE sunt deficitare, va interveni acordul disciplinei bugetare
(pactul financiar), care va fi semnat de ţările membre şi statul poate lua măsuri
pentru reducerea drepturilor pensionarilor, creşterea impozitelor etc.
România a fost reprezentată de Preda
Nedelcu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor.