Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Documentar

Consumul de antibiotice corelat cu rezistenţa bacteriană

Viața Medicală
Prof. dr. Gabriel POPESCU marţi, 17 decembrie 2013
   Administrarea antibioticelor – principalul progres medical al secolului trecut – se corelează cu anumite riscuri, printre care cel mai cunoscut este reprezentat de promovarea rezistenţei bacteriene la antibiotice. Această rezistenţă la antibiotice este consecinţa inevitabilă a utilizării lor; până în prezent nu a fost produs acel antibiotic care să nu determine selecţia de bacterii rezistente faţă de el. Astfel, încă de la finele anului 1940 au fost semnalate tulpini stafilococice rezistente la penicilină; în cele şapte decenii scurse de atunci, majoritatea bacteriilor patogene şi-au dezvoltat mecanisme de rezistenţă faţă de tot mai multe antibiotice. Explicaţia unei asemenea evoluţii rapide ţine atât de utilizarea tot mai frecventă a antibioticelor, cât şi de transmiterea interumană a germenilor cu rezistenţă la antibiotice.
   Dificultatea de a trata infecţii cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice a fost compensată iniţial de apariţia unor noi clase de antibiotice, cu mecanisme de acţiune diferite faţă de cele deja existente, active împotriva germenilor rezistenţi la alternativele terapeutice anterioare. Ulterior, industria farmaceutică nu a mai menţinut ritmul impus de apariţie a noilor mecanisme de rezistenţă, interesul său deplasându-se către afecţiuni mult mai rentabil de tratat, cum ar fi, de exemplu, bolile cronice (infecţia HIV sau hepatitele virale cronice), aşa încât puţine antibiotice noi au fost înregistrate pentru utilizarea în medicina umană în ultimele două decenii. De aceea, în prezent ne confruntăm, la nivel global, cu probleme tot mai mari în privinţa tratamentului infecţiilor cu germeni rezistenţi la antibioticele uzual folosite („de primă linie“) – situaţie şi mai dificilă în statele cu nivel economic precar – şi a tratamentului infecţiilor cu germeni multi/panrezistenţi (inclusiv la antibiotice „de rezervă“) – o problemă pentru zonele unde au fost folosite în mod exagerat antibiotice. De asemenea, probleme apar şi în cazul intervenţiilor medicale care induc o stare de imunodepresie marcată (transplant de organ, terapia citostatică şi imunosupresoare, implantul de proteze) şi care impun, totodată, profilaxie antimicrobiană, care se pot sau nu asocia cu infecţii cu germeni ce au o sensibilitate redusă la antibiotice.
   Consumul de antibiotice în România este unul crescut, aşa cum se întâlneşte în statele din sudul Europei; ne situăm alături de Grecia şi Cipru în primele trei state europene privind consumul zilnic de antibiotice la 1.000 de locuitori. Pentru anul 2012, datele furnizate de IMSHealth Romania indicau o rată zilnică a consumului de antibiotice de 3,2 DDD/1.000 locuitori/zi. Alături de consumul exagerat, putem vorbi şi despre utilizarea preferenţială a antibioticelor care stimulează instalarea mai rapidă a rezistenţei bacteriene (cefalosporine, chinolone, peniciline cuplate cu inhibitori de betalactamaze – antibiotice însumând 57% din consumul naţional), în detrimentul altor antibiotice, cu un risc mult mai redus de a genera rezistenţă la antibiotice şi dismicrobisme (cicline, nitrofurantoin, fosfomicină, cotrimoxazol).
   Analiza factorilor cauzali a indicat faptul că generarea consumului excesiv de antibiotice este explicată prin aceleaşi modalităţi de comportament ale celor trei categorii potenţial implicate în utilizarea lor, indiferent de zona geografică unde se produce acesta. Astfel, există pacienţi care, ei sau familiile lor solicită expres medicului să prescrie antibiotice sau farmacistului să îi elibereze fără prescripţie medicală. Aici este vorba de o lipsă de informare şi/sau informare eronată privind rolul, beneficiile şi riscurile administrării de antibiotice (viziunea „antibiotic = panaceu“). Apoi, producătorii şi distribuitorii de antibiotice (până la nivel de farmacie) tratează această situaţie de multe ori doar din perspectivă financiară şi stimulează consumul prin metode de promovare imorale în raport cu starea de sănătate a populaţiei; există o accesibilitate nepermis de facilă la antibiotice, prin nerespectarea reglementărilor privind eliberarea lor doar pe bază de prescripţie. Şi, nu în ultimul rând, prescriptorii, care, în afara indicaţiilor justificate, recomandă uneori antibiotice, în mod excesiv, fie din teama de a nu fi culpabili dacă nu le prescriu, fie din dorinţa de a se conforma doleanţelor exprimate sau doar presupuse ale pacienţilor.
   Alături de riscul selectării de bacterii rezistente, volumul consumului de antibiotice se corelează şi cu riscul de apariţie al unor infecţii favorizate de dismicrobisme (postadministrare de antibiotice), precum cele determinate de Clostridium difficile sau de Candida albicans. Creşterea incidenţei şi a severităţii infecţiei determinate de Clostridium difficile în ultimii ani, explicată prin implicarea ribotipului 027 într-o proporţie mult mai mare de cazuri, constituie o nouă problemă importantă legată de siguranţa pacienţilor în regiunile în care aceasta evoluează.
   Prin urmare, recomandarea este să nu recurgem la tratament cu antibiotic, decât dacă este absolut necesar şi doar la prescrierea medicului! Particularizând,  guturaiul, gripa sau alte viroze nu se tratează cu antibiotice.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC