Newsflash
Diverse

Vaccinarea, urgență pentru sănătatea publică

de Dr. Roxana Dumitriu-Stan - apr. 11 2017
Vaccinarea, urgență pentru sănătatea publică
     Epidemiologi, microbiologi, medici de familie, pediatri, infecționiști și alți profesioniști implicați activ în procesul de vaccinare s-au reunit la București, la 25 martie, în cadrul ediției a cincea a conferinței „Rovaccin”. Cu această ocazie, a fost subliniată importanța vaccinării în prevenția diferitelor boli și au fost discutate soluții concrete care ar rezolva criza actuală cauzată de lipsa vaccinurilor incluse în schema obligatorie de vaccinare. Lipsa acestora poate fi considerată a fi o problemă de siguranță națională, din cauza scăderii abrupte – la doar 60% – a acoperirii vaccinale, a prezenței pe piață a doar câtorva dintre vaccinurile incluse în programul național și a epidemiei de rujeolă.
   Conferința a fost deschisă cu o sesiune care a captat interesul auditoriului – „Vaccinarea și implicații actuale în sănătatea publică”. Recomandările Organizației mondiale a sănătății (OMS) au fost prezentate de dr. Miljana Grbic, șefa biroului OMS pentru România. Pe plan mondial, conform OMS, vaccinarea previne între două și trei milioane de decese. Totodată, a fost prezentată situația acoperirii vaccinale din România, în prezent. De asemenea, dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei a prezentat punctul de vedere al medicilor de familie.

 

Încă mor copii din cauza rujeolei

 

     Epidemia de rujeolă dă bătăi de cap specialiștilor în sănătate publică din România. Dr. Aurora Stănescu a prezentat situația din acest punct de vedere și analiza statistică realizată la Institutul Național de Sănătate Publică, afirmând că anul acesta, la nivel național, au fost înregistrate 3.911 cazuri de rujeolă și 17 decese. Primele cazuri au fost înregistrate la granița județelor Bistrița-Năsăud și Cluj, iar cele mai multe au fost raportate în județul Arad. Genotipul tulpinii de virus rujeolic identificat este B3, diferit de genotipul tulpinii endemice din România, care este D4. Printre cauzele declanșării epidemiei se numără acoperirea vaccinală suboptimală și migrația în afara țării sau între județe. Cei mai afectați au fost copiii cu vârsta sub 1 an (neeligibili pentru vaccinare, în această grupă de vârstă înregistrându-se cele mai multe decese – șapte) și cei cu vârsta de 1 an împlinit, dar nevaccinați corespunzător calendarului de vaccinare.
   Decesele au fost înregistrate la copiii cu anumite particularități: status imun precar (preexistența infecției cu HIV), malformații congenitale sau distrofie și malnutriție. În majoritatea cazurilor, copiii făceau parte din comunități cu un status socioeconomic precar. În plus, părinții s-au prezentat cu ei la medic mult prea târziu.

 

Acoperire vaccinală mult sub necesar

 

     O analiză statistică a sezonului gripal 2016–2017 a fost prezentată de dr. Rodica Popescu (INSP). Analiza genetică a virusurilor responsabile de infecția gripală din acest sezon arată că acestea au evoluat din virusul vaccinal. Întrucât ele nu aglutinează eritrocitele, nu au putut fi caracterizate genetic multe din tulpinile izolate. Ministerul Sănătății a distribuit 500.000 de doze de vaccin pentru vaccinarea persoanelor aflate în categoria de risc, din care au fost vaccinate în special persoanele vârstnice (53,8%) și bolnavii cronici (25,6%). Campania de vaccinare pentru sezonul 2016–2017 a început la 15 octombrie, un lucru pozitiv față de alți ani în care aceasta începea mult mai târziu. În ciuda acestui fapt, acoperirea vaccinală a fost extrem de scăzută, doar aproximativ 2,5% din populația României fiind vaccinată antigripal.

 

Vaccinul pneumococic conjugat și rezistența la antibiotice

 

    Problemă de sănătate publică, pneumonia comunitară prezintă cel mai adesea drept etiologie pneumococul (Streptococcus pneumoniae), față de care în România s-a raportat o rezistență crescută la antibiotice. Vaccinurile pneumococice conjugate nu sunt utilizate de rutină în țara noastră. Prof. dr. Ron Dagan (Israel) a prezentat un studiu cu privire la eficiența vaccinurilor conjugate pneumococice, ținând cont de serotipurile de pneumococ izolate. Transmiterea pneumococică în comunitate se realizează în special prin intermediul copiilor, care sunt de regulă purtători ai acestei bacterii.
   Rezistența la antibiotice este o problemă a întregului mapamond. Transmiterea interumană a pneumococilor din ce în ce mai rezistenți la antibiotice reprezintă un cerc vicios. Serotipurile de pneumococ rezistente la anitibiotic încadrate în „prima ligă” sunt: 6A, 6B, 9V, 14, 19A, 19F, 23F. Din linia a doua fac parte serotipurile: 10A, 11A, 15A, 15B/C, 22F, 33F, 35B. Serotipurile care nu prezintă neapărat rezistență, dar au o susceptibilitate crescută sunt: 1, 2, 4, 5, 7F, 8, 12F.
   Concluziile studiului au fost că vaccinurile pneumococice conjugate pot reduce rezistența antibiotică în infecțiile pneumococice. Alegerea vaccinului potrivit trebuie realizată în funcție de cele mai frecvent întâlnite serotipuri rezistente la antibiotice. De asemenea, aceste vaccinuri pot preveni portajul nazofaringian al pneumococilor rezistenți la antibiotice. În ciuda acestor beneficii certe ale vaccinurilor conjugate pneumococice, continuarea utilizării abuzive a antibioticelor – în special a celor care prezintă cea mai înaltă selecție și cu o rată crescută a mutațiilor – poate anula efectul lor pozitiv.

 

Beneficii și limitări

 

     În urma acestor expuneri a fost organizat un panel de discuții ce i-a avut ca lectori pe prof. dr. Victoria Aramă, prof. dr. Doina Azoicăi, conf. dr. Irina Codiță și conf. dr. Daniela Pițigoi. În cadrul acestuia, s-a subliniat rolul benefic al vaccinului antigripal. Au fost înregistrate decese la copii, gravide și persoane vârstnice cauzate de infecția cu virusul gripal. Sunt cazuri extrem de severe, care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare. Organizația mondială a sănătății are drept țintă o acoperire vaccinală de 75% din populație, iar în cazul gravidelor, acest vaccin ar trebui administrat obligatoriu. Există însă rețineri ale medicilor în ceea ce privește vaccinarea în timpul sarcinii. Prof. dr. Victoria Aramă susține că soluția acestor probleme ar fi realizarea unor campanii de informare și conștientizare în rândul populației generale, iar medicii obstetricieni ar trebui să susțină vaccinarea antigripală a gravidelor în special în sezonul rece.
   O altă problemă importantă ar fi capacitatea limitată a laboratoarelor. Ar trebui realizat un program de supraveghere integrată, astfel încât datele obținute în laborator să orienteze programul de vaccinare. În prezent, laboratoarele din România nu au capacitatea de a detecta anumiți agenți patogeni sau nu îi pot detecta în timp util. De exemplu, nu se realizează determinarea serotipurilor de pneumococ. Este necesară o colaborare interdisciplinară între microbiolog, epidemiolog și medicul de familie.
   A treia sesiune a avut ca temă „Vaccinuri candidate pentru includere în programul național de vaccinare”. Dintre acestea, vaccinul pneumococic, anti-HPV, sau anti-rotavirus îndeplinesc criteriile de includere într-o posibilă schemă obligatorie de vaccinare. Importanța vaccinării pneumococice a fost susținută și de prof. dr. Steffen Glismann. În România, infecția pneumococică este subdiagnosticată, țara noastră prezentând și cea mai mare rată, la nivel european, de tulpini de S. pneumoniae cu rezistență crescută la antibiotice. A fost demonstrat printr-un studiu epidemiologic că, în cazul tulpinilor izolate de la nivel nazofaringian, rata de rezistență la penicilină este de 83%, iar la eritomicină de 62%. Recomandarea pentru România de a implementa vaccinul conjugat pneumococic există încă din anul 2013, dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

 

Vaccinarea anti-HPV

    Un subiect extrem de controversat la nivel național îl reprezintă imunizarea anti-HPV. Conf. dr. Adriana Hristea și dr. Carmen Ungureanu au susținut prezentări pe această temă, din care a reieșit că 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin la nivel european au fost înregistrate în România (conform celor mai recente date ale OMS), țara noastră ocupând primul loc în Europa la mortalitatea prin cancerul de col uterin. S-au prezentat studii în cadrul cărora au fost testate siguranța și eficacitatea acestor vaccinuri împotriva infecției, prezentă sub forma leziunilor premaligne de grad înalt CIN2 sau CIN3 sau adenocarcinom in situ. Populația la care este indicată administrarea vaccinului este reprezentată de fetele care nu și-au început încă viața sexuală (cu vârste între nouă și doisprezece ani). Dacă infecția este prezentă, vaccinul nu are rol în vindecarea ei.
   În România, vaccinurile înregistrate în acest moment sunt cel bivalent (Cervarix) și tetravalent (Silgard/Gardasil). Vaccinurile previn apariția leziunilor la nivelul colului uterin și a verucilor genitale. Acest vaccin este deja administrat în 68 de țări, eficacitatea lui fiind clar demonstrată.
   Până la vârsta de cinci ani, orice copil va avea un episod de infecție cu rotavirus, riscul fiind mai mare până la vârsta de trei ani. Acest virus reprezintă cea mai frecventă cauză de diaree severă la sugar și copilul mic. Transmiterea este fecal-orală, iar măsurile de igienă pot fi uneori ineficiente, însă vaccinarea este o metodă sigură de prevenție. Până la jumătate din aceste cazuri ar putea necesita spitalizare. Protecția după infecția naturală este doar pentru serotipul infectant. Pentru toate serotipurile există un vaccin pentavalent (cea mai mare prevalență este înregistrată pentru serotipurile G9, G4, G1). Vaccinul este unul viu atenuat și se administrează în două doze. Nu există însă studii care să indice cost-eficiența includerii acestui vaccin în programul național de imunizare.

Indicațiile vaccinării la adulți

 

    Categoriile cu risc crescut, la care vaccinul trebuie obligatoriu administrat, sunt: gravidele, bolnavii cronici, persoanele instituționalizate, personalul medical. Conf. dr. Amanda Rădulescu (UMF Cluj-Napoca) a prezentat aceste categorii și tipurile de vaccinuri recomandate fiecărei grupe.
   Vaccinarea antimeningococică, de exemplu, se recomandă în cazurile de asplenie. Gravidelor li se recomandă vaccinarea antigripală, DTaP și antihepatitic B. În cazul infecției HIV, intră în discuție tot panelul de vaccinuri. De asemenea, sunt recomandate vaccinările înaintea efectuării călătoriilor, în special în America Latină sau Africa. Organizația mondială a sănătății recomandă vaccinarea pentru febra galbenă sau, în cazul călătoriilor în Arabia Saudită, vaccinarea antimeningococică. Personalului medical i se vor efectua obligatoriu vaccinurile: DTaP, antihepatitic B, antigripal și cel antirubeolic sau antivaricelă.
   Lecțiile învățate de pe urma epidemiei de rujeolă au fost expuse de dr. Adriana Pistol (INSP) în ultima sesiune a conferinței. Epidemia de rujeolă trebuie dată drept exemplu negativ, ca efect al refuzului vaccinării. OMS alături de alte instituții internaționale sprijină țara noastră în promovarea vaccinării.
   În cadrul ultimului panel de discuții au fost formulate concluziile conferinței Rovaccin 2017: problemele de sănătate publică trebuie să fie prioritare, trebuie promovată comunicarea multidisciplinară și realizate programe naționale de prevenție și de promovare a vaccinării. Ar trebui regândită o rezervă antiepidemică în cazul apariției unei urgențe naționale. Dr. Sandra Alexiu, vicepreședintă a Societății Naționale de Medicina Familiei, a subliniat problemele financiare care împiedică medicul de familie să realizeze un program de prevenție eficient, respectiv o vaccinare eficientă.
   Ministerul Sănătății a alocat 290 milioane de lei pentru achiziționarea tuturor vaccinurilor din schema obligatorie, potrivit prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Se speră că dozele vor fi livrate la data de 15 aprilie 2017.
   Conferința Rovaccin a fost organizată de Societatea Română de Microbiologie, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Cantacuzino și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”.

 

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe