În perioada 28–29 septembrie 2012, a avut
loc, la distanţă de aproximativ un an de la evenimentul similar precedent, un
nou atelier de endoscopie bronşică sub deviza: „de la simplu la complex“,
organizat de colegii pneumologi din Cluj-Napoca, în frunte cu dr. Mărioara Şimon.
Desfăşurat pe parcursul a două zile, atelierul – al patrulea derulat în acest
mod – s-a ridicat la valoarea unei conferinţe de bronhologie, atât prin
calitatea prezentărilor, cât şi prin participarea unor nume de marcă din diaspora
românească, precum dr. Septimiu Murgu (SUA) şi Tudor Toma (Anglia). Au fost
prezenţi 110 medici de diferite specialităţi, de la pneumologi şi chirurgi de
chirurgie toracică până la anestezişti şi urgentişti, într-o perioadă în care,
concomitent, 300 de pneumologi erau angrenaţi în alte activităţi derulate în
paralel, precum conferinţa secţiunii de tuberculoză a Societăţii Române de
Pneumologie, de la Timişoara, sau cele câteva cursuri de e-learning din mai
multe oraşe.
Atelierul
a îmbinat armonios prezentările teoretice cu demonstraţiile şi simulările
practice pe mulaje sau manechine. În cadrul părţii teoretice, după momentul
oficial al deschiderii, care s-a constituit într-o pledoarie a liderilor de
opinie – Mărioara Şimon, Emilia Crişan, Monica Pop, Septimiu Murgu – pentru
examinarea bronhologică, rând pe rând, s-au abordat toate aspectele legate de
această investigaţie. Astfel, s-a vorbit despre: „Intubaţia cu bronhoscopul
rigid. Tehnică, indicaţii, contraindicaţii. Avantaje, dezavantaje“ (Mihai Alexe);
„Intubaţia dificilă asistată de fibrobronhoscop“ (Mărioara Şimon); „Semiologie
endoscopică normală şi variante anatomice normale“ (Adriana Părău); „Aspiratul
bronşic şi lavajul bronşioloalveolar. Tehnică, repere practice, indicaţii“
(Cosmina Magdău, Daniela Homorodean); „Lavajul bronhoalveolar – utilitate
diagnostică în patologia pulmonară“ (Aneta Şerbescu, C. Teleagă, L. Cerviş);
„Complicaţiile bronhoscopiei“ (Cristian Bugnariu); „Fibrobronhoscopia.
Tehnică, indcaţii, contraindicaţii. Avantaje, dezavantaje“ (Gabriela
Jimborean); „Indicaţii particulare în bronhoscopia urgenţelor“ (Ovidiu Petriş);
„Fibroscopia în secţia de terapie intensivă“ (Milena Man).
Aşa cum era firesc, s-a prezentat şi aportul
anestezistului şi al chirurgului în cadrul unor expuneri precum: „Anestezia
pentru o fibroscopie fără
tuse“ (Tudor Toma), „Ventilaţia cu frecvenţă înaltă
în bronhoscopia rigidă intervenţională“ (Gabriel Iosep), „Managementul căii
respiratorii şi al ventilaţiei – punctul de vedere al chirurgului“ (Dan
Grigorescu), „Acordul fin al biopsiei endobronşice“ (Tudor Toma) şi „Biopsia
pulmonară transbronşică“ (Doina Todea).
S-a
trecut apoi, încet-încet, la aspecte mai sofisticate precum: „Semiologia
endoscopică în inflamaţiile bronhopulmonare“ (Monica Pop), „Importanţa
autofluorescenţei în evaluarea cancerului bronhopulmonar“ (Natalia Motas, Cezar
Motas, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat), „Valoarea examenului
bronhologic în diagnosticarea precoce a carcinomului bronşic intraepitelial.
ACCP evidence-based clinical practice guidelines“ (Oana Arghir) şi „Interrelaţia
personalitate–boală pentru pacientul cu neoplasm bronhopulmonar“ (Florin Mihălţan,
Ruxandra Ulmeanu, Andra Râjnoveanu, Oana Deleanu).
Nu au
fost neglijate nici indicaţiile şi utilitatea bronhoscopiei în diferite afecţiuni;
s-a vorbit astfel de: „Aportul bronhoscopiei în diagnosticul şi tratamentul
bronşiectaziei“ (Ruxandra Râjnoveanu, Monica Pop), „Ce este
traheobronhomalacia?“ (Septimiu Murgu), „Corpii străini traheobronşici“ (Mihai
Alexe), „Aspecte endoscopice în neoplasmul bronhopulmonar“ (Mihai Olteanu),
în sarcoidoză (Nicoleta Arieşanu, Mărioara Şimon) şi 
„Aspecte evolutive ale
tuberculozei endobronşice“ (Dorin Vancea).
În
final, s-a trecut la investigaţii de ultimă oră sau care creează dileme
terapeutice pentru bronhoscopist, dintre care aş remarca expunerile: „EBUS –
întrebări şi răspunsuri – o sesiune interactivă“ (Septimiu Murgu), „Tehnici
endoscopice de viitor“ (Vasile Mureşan), „Avantaje şi limite ale stentării
traheobronşice“ (Emilia Crişan), „Electroterapia endobronşică, o tehnică
valoroasă accesibilă“ (Amuliu Aramă) şi „Stenoze traheale benigne. Ce tratament
alegem: bronhoscopie intervenţională sau rezecţie chirurgicală?“ (Ruxandra
Ulmeanu).
La
activităţile practice, am fost plăcut impresionat de interesul şi participarea
largă a unor colegi tineri, care au avut multe de văzut şi de învăţat. Scopul
propus de dr. Mărioara Şimon (preşedinta secţiunii de bronhologie a Societăţii
Române de Pneumologie), de a contribui la actualizarea informaţiei în domeniu, şi
entuziasmul colegilor – juniori şi seniori – a permis să se înregistreze un
nou succes al activităţii societăţii noastre, într-o zonă în care, în ciuda dotării
încă precare a laboratoarelor de bronhologie, completarea cunoştinţelor este
foarte necesară.
