Înfiinţată în urmă cu un an, Secţiunea de tuberculoză a Societăţii
Române de Pneumologie (SRP) a ales Timişoara ca loc de desfăşurare a primei
sale conferinţe, la care au participat peste 200 de persoane. Tema aleasă,
deosebit de generoasă – Boala tuberculoasă
în context de imunodepresie – a permis transferul internaţional de cunoaştere
în domeniu, la reuniune fiind consemnate prezenţe de prestigiu de peste hotare
precum prof. dr. G. B. Migliori (Italia), prof. dr. Victor Botnaru şi dr.
Valeriu Crudu (Republica Moldova). Prezenţa a numeroşi şefi ai disciplinei de
pneumologie din centre universitare medicale din ţară, a coordonatorilor
tehnici judeţeni ai Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT), a
numeroase alte cadre medicale implicate în activitatea de asistenţă a
tuberculozei din ţara noastră (laborator, boli infecţioase, chirurgie toracică
etc.) a oferit o cotă foarte ridicată de interes din partea celor prezenţi.
În cadrul festivităţii de deschidere, onorată
de oficialităţi şi personalităţi medicale din oraşul gazdă, prof. dr. Florin
Mihălţan, preşedintele interimar al SRP, dr. Georgeta Gilda Popescu,
coordonatorul tehnic naţional al PNCT, dr. Adriana Socaci, preşedinta
comitetului de organizare a conferinţei, şi prof. dr. Constantin Marica, preşedintele
interimar al Secţiunii, au decernat distincţii şi diplome de excelenţă unor
personalităţi din ţară şi de peste hotare, afirmate de-a lungul timpului pe tărâmul
combaterii tuberculozei.
Care au fost ideile principale care s-au
desprins din această amplă reuniune ştiinţifică?
• Tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică, fiind necesar controlul
endemiei TB în funcţie de particularităţile regionale;
• Strategia
naţională de control al tuberculozei pentru perioada 2013–2017 este
structurată pe baza recomandărilor ECDC şi OMS privind controlul TB la nivel
global;
• Deşi controlul
TB în România a înregistrat progrese semnificative odată cu generalizarea
implementării strategiei DOTS, cu deosebire în ceea ce priveşte rata de
depistare a cazurilor şi rata de succes terapeutic, în continuare ne confruntăm
cu provocări semnificative, rezistenţa
la medicamente antituberculoase constituind un obstacol important în
controlul eficient al endemiei TB;
• Diagnosticul prin metode moderne al tuberculozei poate contribui la obţinerea unui
diagnostic rapid şi corect al tuberculozei şi al TB multirezistente (MDR-TB).
Cultivarea în mediul lichid în sisteme automate (MGIT, MB/BacT, Versatrek)
scurtează timpul de confirmare prin culturi cu 10–12 zile faţă de cultivarea
convenţională;
• În lume, deci cu viză pentru orice
teritoriu, se consemnează o prevalenţă
crescută a MDR-TB, apariţia XDR-TB şi, mai recent, a totally drug-resistant TB (TDR), cuplată cu creşterea rapidă a
coinfecţiei HIV, a focarelor TB printre deţinuţi, ceea ce trebuie să constituie
principalele „ţinte“ pentru un control eficient al TB în anii ce urmează;
• Orientările actuale în diagnosticul şi tratamentul infecţiei TB
latente nu folosesc practici standardizate, pe viitor trebuind să se
aplice un algoritm standardizat, care să vină în sprijinul atingerii
obiectivului de reducere a morbidităţii şi a mortalităţii TB;
• Chimioprofilaxia
antituberculoasă în boli imunosupresive care beneficiază de tratament cu
anti-TNFa este recomandată numai după un screening pentru TB efectuat înaintea
iniţierii respectivei terapii;
• Consolidarea colaborării programelor HIV/
SIDA–TB este garanţia monitorizării şi a controlului endemiei TB–HIV. Pentru
România, care se află în etapa de epidemie de HIV concentrată printre grupurile
cu risc crescut de infectare HIV, colaborarea trebuie să fie multisectorială, structurată conform
recomandărilor OMS, pentru a promova implementarea deplină a
strategiilor vizând prevenirea şi controlul TB şi HIV/SIDA;
• Având în vedere consemnarea unui număr mai
mare de reacţii adverse indezirabile la
vaccinarea BCG, cu prilejul conferinţei s-a precizat tehnica vaccinării
corecte şi managementul acestor reacţii adverse;
• Reabilitarea
pulmonară în TB este o necesitate, metodele intervenţionale – cu deosebire
în sindroamele posttuberculoase – fiind o oportunitate.
Cu o consistentă sesiune „varia“ şi cu două
sesiuni de comunicări poster, cadrul ştiinţific a fost întregit de sesiunea
asistenţilor medicali, intitulată: „Nursing şi management în tuberculoză“.
În urma alegerilor desfăşurate la Timişoara,prof. dr. Constantin Marica a fost
desemnat preşedintele Secţiunii de
tuberculoză a SRP.
