În
paralel cu lucrările Congresului ARSF din acest an s-au desfăşurat două sesiuni
practice: una de endoscopie cu videocapsulă esofagiană şi alta de decompresiune
portală prin TIPS (şunt portosistemic intrahepatic transjugular).
Sesiunea de TIPS s-a desfăşurat la 3
octombrie a.c., în Institutul Clinic Fundeni, la iniţiativa dlui prof. dr.
Mihai Voiculescu, preşedintele ARSF şi şeful Clinicii de Medicină Internă din
Institutul Fundeni, după o întrerupere de peste cinci ani. Astfel, la invitaţia
ARSF, dr. Antonio Rampoldi, de la Spitalul Niguarda din Milano, a efectuat trei
proceduri de TIPS la trei paciente cu ciroză hepatică şi hipertensiune portală
severă, manifestată prin episoade repetate de hemoragie digestivă superioară şi
ascită refractară. Indicaţia de decompresiune portală prin TIPS a fost stabilită
de către medicii din Clinica de Medicină Internă, iar procedura practică s-a
desfăşurat în Clinica de Radiologie. La procedura radiointervenţională a
participat o echipă multidisciplinară româno-italiană, care a cuprins radiologi
intervenţionişti, hepatologi şi anestezişti din Bucureşti şi Milano.
Intervenţia
constă în realizarea unui şunt între vena portă (ramul drept) şi circulaţia
sistemică, respectiv vena suprahepatică dreaptă. Acest lucru se realizează prin
introducerea unui cateter prin abord jugular, care este ghidat prin atriul
drept, vena cavă inferioară şi vena suprahepatică dreaptă până în ficat, unde
se realizează un „tunel“ până la nivelul venei porte drepte. În acest tunel se
introduce proteza (stentul) prin care sângele din vena portă este dirijat în
circulaţia sistemică, realizându-se decompresiunea portală.
Procedura
TIPS are indicaţii foarte stricte, stabilite prin Consensul de la Baveno IV, în
anul 2005, actualizat în 2010 prin Consensul Baveno V, ca metodă de
decompresiune portală, la pacienţi cu ciroză hepatică sau alte cauze de
hipertensiune portală.
Principala indicaţie este prevenţia secundară
a hemoragiei digestive superioare prin efracţia varicelor esofagiene sau
gastrice. Alte indicaţii sunt: ascita refractară, hidrotoraxul, sindromul
hepatorenal, sindromul Budd Chiari şi boala venoocluzivă.
Rezultatul
celor trei intervenţii, care s-au desfăşurat în mai puţin de 8 ore, a fost
foarte bun. Supravegherea post-TIPS necesită 7–10 zile de spitalizare şi
tratament anticoagulant pentru prevenirea trombozei în proteză. Principala
complicaţie post-TIPS este encefalopatia hepatică, de diverse grade. Pacientele
cărora li s-a realizat TIPS nu au prezentat encefalopatie, iar controlul
eco-Doppler efectuat la 7 zile arată permeabilitatea perfectă a protezelor.
Intenţionăm
să supunem atenţiei Ministerului Sănătăţii, proiectul de program în baza căruia
un număr de 50–70 de proceduri TIPS să fie finanţate de la bugetul Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate şi/sau Ministerului Sănătăţii. Într-o discuţie purtată
recent cu ministrul sănătăţii, acesta şi-a dat acordul pentru finanţarea
acestui program.