În
perioada 26–28 aprilie a.c., la Academia Română s-au desfăşurat lucrările unei
manifestări de tradiţie – Congresul
Anual al Asociaţiei Medicale Române. Despre cele mai importante subiecte
abordate am stat de vorbă cu dl prof.
dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele AMR şi al Congresului.
– Ce sesiuni au
trezit cel mai mare interes?
– În primul rând, sesiunea
omagială „Nicolae Kretzulescu – 200 de ani“ a aniversat naşterea unuia dintre
fondatorii României moderne, alături de Ion Heliade-Rădulescu şi Mihail Kogălniceanu.
La această sesiune am beneficiat de prezenţa dlui acad. Dan Berindei, vicepreşedintele
Academiei Române, preşedintele Secţiei de istorie, care a avut o relaţie directă
cu descendenţii familiei Kretzulescu şi de la care a moştenit o serie de
documente extrem de importante. Plasarea lui Nicolae Kretzulescu printre
fondatorii României moderne este justificată de numeroasele poziţii în
structurile statului modern: preşedinte al Academiei Române în două mandate, către
sfârşitul vieţii, precedate de funcţiile de prim-ministru, ministru al instrucţiei
publice, ministru de interne, ministru al finanţelor, preşedinte al Senatului
României. De pe fiecare poziţie a sprijinit înfiinţarea unor instituţii
emblematice pentru noi: Facultatea de Medicină, Ateneul Român, Asociaţia
Medicală Română (înfiinţată în 1857), organizarea învăţământului medical şi structurarea
disciplinelor de la acea vreme, fapt rezultat şi din luările de cuvânt ale
celorlalţi vorbitori: dnii prof. dr. Radu Iftimovici, conf. dr. Octavian Buda şi
dr. Valentin Toma. Ne-am bucurat să avem printre noi două clase superioare de
la Liceul Economic „Nicolae Kretzulescu“, înfiinţat de acesta la sfârşitul
secolului XIX. Muzeul Literaturii Române este găzduit în Palatul Kretzulescu şi
acest lucru ar merita să fie menţionat pe frontispiciul monumentalei clădiri.
Cu această ocazie am aflat că sarcofagul lui Kretzulescu se află depozitat la
Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Am propus ca prin AMR să fie
redactată o monografie dedicată activităţii de excepţie a acestui ctitor, care,
printre altele, a fost şi ambasador la Paris, Berlin, Sankt Petersburg şi Roma.
Evident, un muzeu Kretzulescu ar trebui înfiinţat chiar în clădirea unde se 
află
în prezent Muzeul Literaturii Române.
– În continuarea acestei secţiuni a urmat
acordarea premiilor anuale ale Asociaţiei Medicale Române…
– Premiul pentru o
universitate a revenit în acest an Universităţii de Vest „Vasile Goldiş“ din
Arad, reprezentată de rector, prof. dr. Aurel Ardelean. Motivul pentru care a
fost aleasă această universitate a fost acela că, vizitând recent pentru a
participa la un doctorat, într-o zi de sâmbătă, Departamentul de cercetare,
bine organizat şi bine dotat, lucrau câţiva doctoranzi şi câteva cadre
didactice la proiecte de cercetare extrem de interesante – aceasta într-o zi
liberă. Apoi, întreaga organizare a universităţii m-a impresionat realmente
foarte plăcut. Cele două societăţi ştiinţifice care au primit diploma de
excelenţă au fost Societatea Română de Reumatologie (preşedinte prof. dr.
Ruxandra Ionescu) şi Societatea Română de Dermatologie (preşedinte prof. dr. Călin
Giurcăneanu). Premiul pentru publicaţii periodice a fost acordat revistei
„Farmacia“ (redactor şef prof. farm. Niculina Mitrea-Vasilescu). Apoi au urmat
cele trei premii pentru carte: „Boli infecţioase asociate călătoriilor internaţionale“
(prof. dr. Adrian Streinu-Cercel), „Tratat de neurochirurgie“ (prof. dr.
Alexandru Vlad Ciurea) şi „Introducere în antropologia medicală dentară“ (prof.
dr. Pătru Firu, prof. dr. Norina Consuela Forna). Premiu „Omnia“ pentru
întreaga activitate a fost primit de prof. dr. Pătru Firu, ultimul dintre
elevii în viaţă ai profesorului Reiner şi, după părerea mea, unul dintre cei
mai valoroşi antropologi din ultimele decenii. Deşi are 92 de ani, are încă un
important proiect de cercetare privind originile poporului român…
Sesiunea
s-a încheiat cu premiul tânărului doctor, acordat doctorandei Marlena Pascu,
care şi-a continuat activitatea doctorală printr-o propunere de investigare a
tuturor gravidelor, pentru detecţia diabetului gestaţional în colaborare cu
Societatea Naţională de Medicină de Familiei (gravidele sunt înregistrate în
cabinetele acestor medici, trimise apoi pentru confirmare sau infirmare în
centrele de diabet, de unde vor fi apoi îndreptate către medicul ginecolog).
–Ce alte sesiuni au mai fost organizate?
– Congresul a început
cu sesiunea posterelor pentru doctoranzi şi rezidenţi, la care au participat 78
de lucrări, ulterior vizionate de o comisie şi premiate. Sesiunea dedicată
geneticii s-a bucurat de participarea nu numai a medicilor, ci şi a unor reputaţi
bioinformaticieni, interesaţi de studiul genomului uman, în special a acad.
Paul Cristea, prof. univ. Rodica Tuduce, Paul Gagniuc, care au completat
prezentările făcute de dr. Cristian Guja şi conf. dr. George Cristian Curcă.
Multe din datele din această sesiune au fost originale, iar unele au prezentat
un nou mod de a aborda genomul uman, utilizând indicele de coincidenţă Kappa
pentru decriptarea mesajelor nucleotidice.
– În
introducerea sesiunii dedicate obezităţii, ţesutului adipos şi adipocitului,
aţi afirmat că porniţi „un război total împotriva obezităţii“. Care este motivaţia
acestei afirmaţii?
– În prezentarea mea,
am arătat că între DZ de tip 2 şi obezitate există un paralelism evident,
astfel încât tipul 2 de diabet îşi are una din rădăcini în celula beta
pancreatică şi cea de-a doua în ţesutul adipos. Menţionez că, în publicaţiile
anterioare, am avansat ideea clasificării adipocitelor în trei categorii în
funcţie de dimensiunea lor şi de profilul adipokinelor secretate de adipocit.
Astfel, un adipocit cu diametru mai mic de 100 µm, care 
secretă multă
adiponectină şi puţine citokine, este un adipocit „liniştit“, când adipocitul
depăşeşte 100 µm în diametru, iar secreţia de adipokine proinflamatorii creşte,
el se numeşte „neliniştit“; în fine, când atinge dimensiuni mult mai mari,
uneori peste 300 µm, producţia de adiponectină este scăzută iar adipokinele
proinflamatorii sunt abundente, adipocitul devine „agresiv“. Agresivitatea se
manifestă în primul rând asupra celulelor endoteliale, dar şi asupra celulelor
beta, hepatocitelor şi miocitelor. În această sesiune au fost aduse argumente
de ordin morfologic, iar în final, au fost prezentate rezultatele chirurgiei
bariatrice ca soluţie terapeutică pentru obezitatea morbidă, dar şi ca soluţie
de natură estetică. În fine, unul din elevii mei (dr. Răzvan Vasilescu) a făcut
o analiză critică asupra noţiunii de sindrom metabolic, plasând în mijlocul
patogeniei sale obezitatea.
*
O
sesiune specială a fost dedicată celor trei proiecte POSDRU desfăşurate sub egida
AMR: „Formarea profesională în domeniu diabetului, al nutriţiei şi bolilor
metabolice şi promovarea utilizării noilor tehnologii pentru asistenţii
medicali în vederea eficientizării managementului activităţilor specifice“,
coordonat de prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte; „Centru de formare
specialişti şi resurse în reabilitare orală“, coordonat de prof. dr. Norina
Consuela Forna (Iaşi); „Formare profesională pentru implementarea noilor
tehnologii în sistemul de sănătate“, coordonat de prof. dr. Horaţiu Boloşiu
(Cluj-Napoca).
În
cursul a două simpozioane, s-au discutat, împreună cu prof. dr. G. S. Ţiplica,
direcţii noi în tratamentele dermatologice, după care a urmat o sesiune de
oncologie, în care tema principală a fost cancerul mamar, subiect de mare
actualitate, nu numai datorită frecvenţei sale mari, dar şi posibilităţilor
moderne de depistare şi tratament, rezultate şi din studiile de genetică. Dr.
Gabriel Macicasan (Frankfurt, Germania) şi dr. Silviu Voinea au fost cei care
au susţinut această dezbatere.
La
sesiunea omagială „Prof. dr. Constantin Arseni“, prof. dr. A. V. Ciurea a
prezentat viaţa şi cariera marelui profesor, continuatorul activităţii
întemeietorului neurochirurgiei româneşti, prof. dr. Dimitrie Bagdasar.
Au
urmat un workshop de fototerapie, o sesiune de boli profesionale şi varia, în
care s-a remarcat prof. dr. Florin Mihălţan, cu o lucrare despre tabagism. Lucrări
de excepţie au fost şi cele ale lui Joseph L. Pace (Malta) şi Swen Malte John
(Germania).
Premierea
posterelor doctoranzilor a fost susţinută de preşedintele AMR, prof. dr. C.
Ionescu-Tîrgovişte, vicepreşedintele AMR, prof. dr. A. V. Ciurea, şi secretarul
general, prof. dr. G. S. Ţiplica. O comisie de evaluare a selectat 15 postere,
care au primit o diplomă de excelenţă, pentru originalitate.
Congresul
s-a încheiat cu adunarea generală a membrilor AMR. Cu această ocazie, s-au
propus temele ce vor fi abordate la următorul congres.
