Desfăşurat recent la Milano, al 27-lea Congres European de Chimioterapie, organizat în conjuncţie cu al 21-lea Congres European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase, a reprezentat una dintre cele mai mari manifestări ştiinţifice medicale din acest an, reunind peste 9.100 de participanţi activi (!) incluzând personalităţi proeminente ale domeniului, precum şi peste 1.300 de reprezentanţi din partea numeroaselor firme expozante. Cu 248 de prezentări orale, peste 2.000 de postere, sesiuni ale grupurilor de lucru ale International Society of Chemotherapy, reuniuni ale experţilor în diferite domenii şi 18 workshop-uri educaţionale, a reprezentat un moment semnificativ pentru relevarea problemelor actuale din acest deosebit de important domeniu al medicinii, a progreselor şi a noilor abordări din această esenţială arie deopotrivă a practicii medicale şi a cercetării. Lărgirea arsenalului terapeutic actual, utilizarea mai eficientă a medicamentelor existente, viziuni noi legate de asociaţiile de substanţe antiinfecţioase, direcţionarea tot mai accentuată a farmacoterapiei în domeniu conform datelor medicinii bazate pe dovezi şi, nu în ultimul rând, problema efectelor colaterale ale chimioterapiei antiinfecţioase au fost liniile directoare majore pe care s-a orientat cercetarea ştiinţifică în domeniu. În domeniul terapiei antibacteriene, dificultăţile tratării infecţiilor cu bacterii anaerobe şi mai ales cu Clostridium difficile au fost arătate de către D. Snydman (SUA) şi P. Mastrantonio (Italia). O sesiune de comunicări orale a fost dedicată reducerii incidenţei infecţiilor de spital, iar alta utilizării vancomicinei în terapia infecţiilor cu stafilococi rezistenţi la alte antibiotice. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, A. Mac Gowan (Marea Britanie) a adus o serie de argumente care arată că, în ciuda unor dezavantaje, vancomicina rămâne o certă opţiune terapeutică în infecţiile cu stafilococi multirezistenţi. Problema creşterii neîncetate a rezistenţei bacteriene la antibiotice a fost dezbătută în mai multe sesiuni orale şi în numeroase prezentări poster. S-a remarcat necesitatea unei acţiuni unitare pentru limitarea dezvoltării acestei rezistenţe. Una dintre problemele esenţiale este utilizarea corectă a antibioticelor în funcţie de profilul lor farmaceutic/farmacodinamic, fapt adesea necunoscut sau trecut cu vederea în practica clinică. C. Torres (Spania), L. Peixe (Portugalia) şi J. Threlfall (Marea Britanie) au adus date concludente despre prezenţa în unele cazuri a unor bacterii rezistente la antibiotice în alimente şi în apa potabilă şi implicaţiile acestui fapt pentru dezvoltarea şi răspândirea rezistenţei bacteriene. S-au prezentat cercetări experimentale sau clinice referitoare la noi antibiotice antibacteriene şi la posibila lor utilizare clinică. Ceftarolina fosfamil este o nouă cefalosporină cu intensă activitate bactericidă asupra Staphilococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.