În perioada 8–10 decembrie a.c, Societatea Română de Reabilitare Orală, în colaborare cu Asociaţia Dentară Română pentru Educaţie şi Facultatea de Medicină Dentară din cadrul UMF „Gr. T. Popa“, a organizat la Iaşi,

sub egida filialei locale a Colegiului Medicilor Dentişti, cea de-a cincea ediţie a Congresului Internaţional al Societăţii Române de Reabilitare Orală, cu tema Excelenţă în reabilitarea orală“. Vă prezentăm, în cele ce urmează, o sinteză a celor mai interesante evenimente desfăşurate cu această ocazie.  

Cum este firesc în cazul unui Congres de reabilitare orală, conferinţele prezentate au abordat subiecte din toate domeniile medicinii dentare: ortodonţie, pedodonţie, odontoterapie restauratoare, chirugie oro-maxilo-facială, implantologie, parodontologie, protetică sau ergonomie.

În conferinţa „Tratamentul ortodontic în contextul reabilitării orale complexe“, dna conf. dr. Irina Zetu a evidenţiat faptul că ortodonţia este probabil disciplina stomatologică cu cele mai multe conexiuni, atât cu restul specialităţilor din medicina dentară, cât şi cu unele din medicina generală şi pediatrică, putând interveni cu soluţii minim invazive în contextul unei reabilitări orale complexe. Faptul că tratamentele ortodontice se adresează unei plaje largi de vârste, de la preşcolar la adult, impune necesitatea unei munci în echipă (pediatru, orelist, pedodont, parodontolog, protetician, chirurg OMF, psiholog etc.).

Dl prof. dr. Ioan Lupan, decanul Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu“ din Chişinău, a prezentat conferinţa „Reabilitarea chirurgicală a copiilor cu despicături de buză şi palat“, prin care a realizat o trecere în revistă a protocolului de tratament al copiilor cu despicături labio-maxilo-velo-palatine. Tratamentul, centralizat şi coordonat prin echipe complexe cu profesionişti de diferite specialităţi, are ca rezultat integrarea în societate, la vârsta adultă, a acestor pacienţi.

Dna prof. dr. Eugenia Popescu a expus, în conferinţa „Metode actuale de reconstrucţie în chirurgia feţei şi a maxilarelor“, tehnicile complexe microchirurgicale utilizate în Clinica de Chirurgie OMF din Iaşi. Dezvoltarea şi rafinarea acestor tehnici înlesnesc tratamentul corect al leziunilor tumorale din teritoriul OMF, cu obţinerea unor rezultate estetice şi funcţionale optime, stabile în timp perioade îndelungate şi care permit, în acelaşi timp, efectuarea tratamentelor complementare radio-chimioterapice, atunci când este cazul.

În conferinţa „Traumatismele dentare la dinţii permanenţi“, dl prof. dr. Ioan Dănilă a abordat subiectul fracturilor coronare, precizând atât prevalenţa, etiologia şi patogenia lor, cât şi posibilităţile terapeutice de refacere a morfologiei funcţionale prin metode directe, ilustrate prin cazuri clinice sugestive.

Dl prof. dr. Sorin Andrian s-a referit la „Sensibilitatea dentară postrestaurativă“. Plasarea cu succes a restaurărilor estetice din răşini compozite este sensibilă din punct de vedere tehnic, iniţial, consumatoare de timp, orice „scurtătură“ utilizată putând duce la complicaţii precum sensibilitatea dentară postrestaurativă (SDP), care are o frecvenţă cuprinsă între 5 şi 24%. Examenul clinic, precizarea diagnosticului de carie simplă, prepararea cavităţii, strategia adezivă aleasă, tehnica de aplicare a materialului în cavitate şi tehnicile de finisare şi lustruire, sunt tot atâtea etape în care eventualele greşeli pot produce condiţiile necesare apariţiei SDP. Strategiile de management al acesteia variază, de la expectativă şi monitorizare la aducerea marginilor cavităţii în smalţ, aplicarea unor cimenturi ionomere de sticlă până la remiterea simptomelor dureroase, aplicarea unor produse adezive pe suprafaţa restaurărilor sau chiar pulpectomia. Neidentificarea cauzei duce în cele din urmă la necroza pulpei, instalată lent şi în tăcere, momentul exteriorizării ei fiind doar o problemă de timp.

Despre „Concepte actuale în tratamentul hipersensibilităţii dentinare (HD)“ a conferenţiat dl prof. dr. Andrei Iliescu. Managementul clinico-terapeutic eficient al acesteia reprezintă chiar şi astăzi o provocare pentru medicii dentişti. Studiile demonstrează o variaţie destul de mare a prevalenţei HD, cu valori cuprinse între 3 şi 57%. În ceea ce priveşte dinţii afectaţi, în ordine descrescătoare ei sunt: caninii, primii premolari, incisivii, premolarii secunzi, molarii, cu sediul cel mai afectat pe faţa vestibulară, în treimea cervicală. Algoritmul managementului clinic şi terapeutic are ca etape principale confirmarea diagnosticului corect, identificarea factorilor etiologici şi favorizanţi şi stabilirea strategiei terapeutice. În general există două mari opţiuni terapeutice: închiderea tubulilor dentinari, care anulează conductanţa hidraulică şi modificarea sau blocarea răspunsului nervos pulpar. Tratamentul ar trebui să înceapă cu o strategie non-invazivă la domiciliu, recomandând pasta de dinţi pentru dinţi sensibili, iar strategiile invazive sau ireversibile de la cabinet trebuie rezervate în cazul când tratamentul la domiciliu a eşuat sau situaţia este prea gravă pentru a întârzia cu alte abordări.

Dna conf. dr. Lucia Bârlean a susţinut conferinţa „Sănătate ocupaţională şi siguranţă în medicina dentară“. Stomatologia este asociată unor riscuri ocupaţionale notabile, reprezentate de expunerile la infecţie, substanţe chimice, factori fizici, ergonomici şi psihici. Consecinţele acestora definesc o importantă patologie ocupaţională, care impune adoptarea unor strategii de prevenţie, incluzând precauţiile universale, imunizarea, respectarea principiilor ergonomice, controlul mediului de lucru, evitarea stresului, adoptarea unui stil de viaţă sanogen. În acest context, au fost prezentate rezultatele unor cercetări efectuate în cadrul proiectului cu finaţare europeană desfăşurat de Societatea Română de Ergonomie Dentară, care are drept scop alinierea practicilor de lucru ale specialiştilor români din medicina dentară la cele europene, prin implementarea unui model de lucru flexibil şi eficient, cu respectarea siguranţei şi sănătaţii la locul de muncă, în vederea creşterii calităţii serviciilor de îngrijiri de sănătate dentară.

Dna prof. dr. Silvia Mârţu a discutat tema „Reabilitarea parodontală în contextul patologiei sistemice“. Abordarea pacientului parodontopat din perspectiva patologiei sistemice constituie o temă de mare interes, conferinţa constituind o pledoarie pentru respectarea principiilor de tratament al bolii parodontale în contextul general. Au fost evidenţiate interrelaţiile dintre afecţiunile parodontale şi cele generale, morbiditatea şi mortalitatea asociate, precum şi abordarea minim invazivă, ce asigură riscuri minime, cu beneficii majore pentru complexul odonto-parodontal. Terapia parodontală este dependentă de intervenţiile ce vizează eliminarea organismelor patogene din placa dentară, favorizată de nişele ecologice intraorale. Deoarece boala parodontală reprezintă un fenomen infecţios în context sistemic, terapia parodontală conservativă, antibacteriană, trebuie să se adreseze, în consecinţă, infecţiei şi parametrilor sistemici. De asemenea, pe de o parte, parodontologia are o componentă profilactică, tehnicile moderne permiţând evidenţierea unor markeri din sulcus, indicatori premonitorii pentru existenţa sau evoluţia unor afecţiuni generale. Iar pe de altă parte, boala parodontală poate agrava patologii sistemice existente sau poate fi potenţată de existenţa acestora.

Consideraţii binevenite despre „Pacientul hipertensiv în practica stomatologică“ a prezentat dna conf. dr. Constanţa Mocanu. În timp ce medicul generalist poate diagnostica şi decide tratamentul hipertensiunii şi al bolilor asociate, stomatologul poate juca un rol esenţial în depistarea tensiunii, monitorizarea ei şi recomandarea modificării stilului de viaţă. Măsurarea TA este recomandată la fiecare vizită a pacienţilor cunoscuţi cu factori de risc – hipertensivi sau cardiovasculari. Acest gest este important şi deoarece mulţi nu îşi cunosc starea sau nu fac controale periodice, prezentându-se la cabinetul stomatologic când nu au urgenţe medicale. Măsurarea de rutină a TA poate reduce efectele adverse cardiovasculare sau complicaţiile acute în cursul tratamentului stomatologic, mai ales când este necesară anestezia locală sau generală. Pacienţii care iau multe medicamente antihipertensive pot fi consideraţi cu risc pentru complicaţii în timpul tratamentului stomatologic, precum hipotensiunea sau interacţiunile medicamentoase. Ca urmare a durerii şi stresului determinat de tratamentul stomatologic şi chirurgical, se produce creşterea tensiunii, care poate fi supravegheată prin calitatea anesteziei, sedare, controlul durerii şi al respiraţiei. Semnele vitale trebuie monitorizate înainte, în timpul şi după procedură, pentru a reduce efectele adverse şi posibilele complicaţii. Hipertensiunea severă sau necontrolată exclude intervenţia stomatologică.

Dna prof. dr. Liliana Foia a prezentat „Rolul fluidului gingival în investigarea statusului oxidativ şi a mediatorilor chimici solubili în boala parodontală“. Fluidul gingival crevicular este un element promităţor în detectarea markerilor de activitate ai bolii parodontale, secreţia sa crescând în stările inflamatorii ale gingiei sau ale celorlalte elemente componente ale parodonţiului. Plecând de la premisa că un dezechilibru între oxidanţi şi antioxidanţi ar putea constitui un factor-cheie în medierea efectelor nocive ale speciilor reactive ale oxigenului, s-a încercat o evaluare a relaţiei între fumat şi severitatea afectării parodontale, prin prisma nivelului oral al radicalilor liberi. Rezultatele analizei statusului oxidativ în contextul afectării prin consum de nicotină sugerează că deviaţia statusului parodontal de la normal spre alterat poate fi condiţionată de dezechilibrul balanţei oxidanţi/antioxidanţi.

Dintre celelalte conferinţe prevăzute în programul ştiinţific al Congresului, mai semnalăm: „Reconstrucţii implanto-protetice în câmpurile deficitare“ – prof. dr. Viorel Ibric-Cioranu, „Mecansime celulare şi moleculare ale hipercreşterilor gingivale medicamentoase“ – prof. dr. Marcel Costuleanu, „Rolul ghidajului anterior în dinamica mandibulară“ – prof. dr. Gabriela Ifteni, „Reabilitarea ocluzală la tratamentul cu punţi dentare“ – conf. dr. Vasile Oineagră, sau „Protocol clinic şi tehnologic de reabilitare implanto-protetică“ – tehn. Richard Abulius, secretarul general al Societăţii Franceze de Estetică Dentară.

Sistem revoluţionar de simulare

Unul din cele mai spectaculoase momente ale manifestărilor a fost prezentarea unui sistem inovator de simulare asistată pe calculator, care permite exersarea de către studenţi sau practicieni a diferitelor manopere practice şi evaluează permanent corectitudinea acestora, facilitând astfel învăţarea rapidă şi riguroasă. Sistemul transferă preparaţiile realizate efectiv, pe manechin, în spaţiul virtual, făcându-le astfel mai uşor de vizualizat şi de evaluat de către computer sau tutore.

În cadrul demonstraţiei practice – improvizată, dar impresionantă – desfăşurate cu participarea studenţilor de la Facultatea de Medicină Dentară a UMF Iaşi, a fost ales ca scenariu realizarea cavităţii de clasa I pe un molar inferior. După selectarea frezei potrivite dintr-o listă de opţiuni, studentul, aflat în poziţie ergonomică, îndepărtează procesele carioase – figurate pe monitorul din faţa sa – şi prepară cavitatea, ale cărei caracteristici – contur, profunzime, retentivitate  – pot fi oricând comparate cu cele ale unei cavităţi optime. Aceasta permite studentului să obţină feedback ori de câte ori simte nevoia pe parcursul stagiului – reducând din solicitările adresate tutorelui, care supraveghează activitatea unui număr mare de studenţi – şi să se corecteze pornind de la acesta. Sistemul realizează evaluarea obiectivă a studentului şi arhivarea fiecărei sesiuni, care poate fi oricând accesată de către cursant sau tutore.

Sistemul prezentat cu ocazia Congresului are pachete de programe diversificate pe diferite discipline din medicina dentară – odontoterapie restauratoare, protetică şi implantologie –, fiind unul dintre cele mai performante dispozitive în formarea practicienilor. Cinci astfel de sisteme urmează să fie achiziţionate anul viitor, în cadrul proiectului „Stagii de pregătire practică pentru integrarea rapidă pe piaţa muncii a studenţilor specializaţi în medicina dentară“. Astfel, ele vor oferi studenţilor acestor ani o pregătire practică mult diferită de cea a absolvenţilor din trecut, a căror posibilitate „standard“ de simulare era reprezentată de modele din acrilat, ţinute în mână sau pe masă.

Investiţie în performanţă

În paralel cu lucrările Congresului au avut loc dezbateri şi seminarii ştiinţifice pe marginea a trei proiecte cu finanţare europeană, de dezvoltare a resurselor umane din domeniul medicinii dentare, pe care UMF „Gr. T. Popa“ din Iaşi le derulează în această perioadă. Despre aceste programe, în valoare totală de 10 milioane de euro, am discutat cu managerul lor, dna prof. dr. Norina Forna, decanul Facultăţii de Medicină Dentară din Iaşi şi preşedinta Congresului.

– Vă propun să luăm pe rând cele trei proiecte europene. Primul poartă un titlu foarte impresionat: „Adaptarea ofertei învăţământului medical dentar superior la nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere“. Despre ce este vorba?

– Acest proiect îşi propune, ca obiectiv general, să crească relevanţa programelor de studii ale facultăţilor de medicină dentară în raport cu piaţa muncii şi cu evoluţiile din domeniul nostru. Vom avea aşadar şansa armonizării şi actualizării curriculelor pe partea de curs şi stagii practice, în toate domeniile medicinii dentare, fiecare centru partener aducându-şi contribuţia în acest sens. Munca la care ne angajăm, şi care presupune şi o schematizare, o restrângere a părţii teoretice, este titanică, însă această armonizare este necesară şi trebuie să fie de ultimă oră, tocmai pentru ca studentul, căruia i se adresează, să se poată adapta la noile cerinţe de pe piaţa muncii. Prin discuţiile între parteneri – UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, care este aplicant, UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea „J. W. Goethe“ din Frankfurt (Germania) şi Asociaţia Dentară Română pentru Educaţie – se va stabili conţinutul curriculelor, care vor fi apoi acreditate, produsul final urmând să fie un atlas virtual, prin care studentul sau practicianul va putea accesa uşor orice subiect. Partea teoretică va fi dublată de o iconografie riguroasă, statică sau dinamică, care va contribui la înţelegerea mai rapidă a materialului. În final, se va putea realiza şi o evaluare, în baza unor chestionare axate pe ideile principale ale cursului respectiv. Grupul-ţintă al acestui proiect este alcătuit din aproximativ 1.250 de studenţi pe parcursul celor trei ani de desfăşurare a proiectului, acestora putându-li-se adăuga însă şi practicienii. Tot prin acest proiect vom introduce, pentru prima oară în România, un sistem de manechine pe care se vor putea realiza manopere practice în urgenţele întâlnite în medicina dentară şi nu numai – intubări, puncţii venoase, resuscitări –, toate acestea venind în direcţia formării generale a medicului dentist.

– Ce ne puteţi spune despre al doilea proiect, „Stagii de pregătire practică pentru integrarea rapidă pe piaţa muncii a studenţilor în medicina dentară“?

– Cred că titlul în sine este destul de elocvent. Prin acest proiect – în care UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, ca aplicant, are drept parteneri UMF Târgu Mureş, UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi Societatea Română de Reabilitare Orală (SRRO) – ne dorim să organizăm programe de stagii inovatoare de pregătire practică, astfel încât absolventul de medicină dentară să facă tranziţia la viaţa activă cât mai rapid. Asta înseamnă că cei 2.400 de studenţi de anii III–VI, din cele trei centre universitare, care alcătuiesc grupul-ţintă, vor deprinde şi realiza manoperele practice în modul cel mai evoluat posibil, după care, având această experienţă, vor putea aplica cele învăţate la pacient. Ca decan şi manager de proiect, mi-am dorit să aduc sistemul cel mai performant: simulatorul asistat de calculator, pe care se exersează manopere uzuale – de pildă, prepararea cavităţilor – care vor fi monitorizate şi evaluate, automat, cu ajutorul computerului, care oferă deci un feedback foarte util. În momentul de faţă, pot fi simulate manopere de odontoterapie restauratoare, protetică şi implantologie, dar ne dorim şi sperăm să se dezvolte cât mai multe programe, pe cât mai multe domenii, astfel încât să poată fi simulate de pildă şi proceduri de parodontologie sau chirurgie. Cele 30 de manechine pe care le folosim la ora actuală şi pe care le-am adus la vremea lor cu mari eforturi, sunt rudimentare în comparaţie cu aceste simulatoare, care sunt utilizate doar în câteva ţări, mai ales în America de Nord şi Asia şi pe care noi nu ni le-am fi permis fără aceste finaţări europene. Cinci simulatoare, fiecare cu un cost de circa 60.000 de euro, vor fi achiziţionate anul viitor prin acest proiect, câte unul urmând să meargă la cele două universităţi partenere. Iată, deci, cum vor învăţa la stagiile practice studenţii care încep acum anul întâi, care de altfel au şi asistat la demonstraţiile oferite în aceste zile.

 – Am ajuns şi la al treilea proiect, „Centru de formare specialişti şi resurse în reabilitare orală“. – Acesta este cel mai recent proiect pe care l-am câştigat. În implementarea lui, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi are ca parteneri UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, SRRO, Universitatea „J. W. Goethe“ din Frankfurt şi, foarte important, Asociaţia Medicală Română, pentru că nu putem discuta de reabilitare orală decât în contextul stării generale a pacientului, ale cărui eventuale afecţiuni trebuie evaluate şi luate în considerare. Reabilitarea orală a apărut ca disciplină cu doar câţiva ani în urmă şi este un domeniu vast, în care curriculele vor trebui de asemenea armonizate, pentru că momentan fiecare centru are o viziune diferită. În cadrul proiectului a fost deja realizată o analiză comparativă a modului în care se face reabilitarea orală în România şi în Europa, pentru a identifica deficienţele de la noi din ţară în acest domeniu. De asemenea, au fost deja sau vor fi întreprinse o serie de studii, referitoare la afecţiunile generale care influenţează reabilitările orale complexe (diabet, boli cardiovasculare, imunodeficienţe, boli infecţioase, afecţiuni psihice), la reabilitarea odonto-parodontală, cea implanto-protetică, cea a pacientului edentat parţial sau total etc. Acestea vor sta la baza elaborării curriculei propriu-zise, care va fi acreditată şi folosită pentru formarea formatorilor, iar apoi, a specialiştilor – datorită acestui proiect, 800 de medici vor căpăta competenţe în reabilitare orală. În trecut am încercat să obţinem o specialitate în acest domeniu şi n-am reuşit, dar iată că va apărea această competenţă, care în final va forma practicianul la cel mai înalt nivel. Absolventul de medicină dentară va învăţa, formându-se în acest domeniu, cum să elaboreze un tratament complet, de la cap la coadă, pentru un pacient complex. Tot prin acest proiect se va realiza dotarea centrului de reabilitare orală cu tehnică, aş numi-o, de ultimă secundă: un sistem 3D de navigare pentru implantologie orală, iar pentru aprecierea situaţiei de la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare – un sistem de axiografie computerizată şi un arc facial foarte performant. Toate acestea ne vor oferi şansa de a evalua pacientul în complexitatea lui şi, astfel, de a-l reabilita corect.