Newsflash
Diverse

Ştiinţă, artă şi... monumente

de Dr. Maria DRAGOTĂ - dec. 13 2011
Ştiinţă, artă şi... monumente
   Bolile respiratorii cronice (BRC) reprezintă o problemă de sănătate publică globală, atât prin evoluţia mortalităţii atribuibile lor, cât şi prin afectarea calităţii vieţii şi prin povara economică asupra sistemelor de sănătate. Cu toate acestea, răspunsul coordonat din partea tuturor celor implicaţi în prevenţia, tratamentul şi monitorizarea lor este încă slab.
   În 2008, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS) a realizat, în colaborare cu Societatea Română de Pneumologie (SRP), un studiu asupra prevalenţeiBRC în populaţia României, ale cărui rezultate au fost publicate în volumul „Bolile respiratorii cronice – problemă de sănătate publică în România“ (2011), autori prof. dr. Florin Mihălţan, dr. Roxana Nemeş, dr. Florentina Furtunescu. Printre concluzii: tabagismul rămâne cea mai de temut cauză de generare sau întreţinere a acestui grup de afecţiuni; sfaturile legate de renunţarea la fumat le primesc mai puţin de jumătate din pacienţi, iar accesul acestora la medic, pentru diagnostic şi monitorizare, e precar. În ceea ce priveşte comportamentul pacienţilor, ei nu vizitează medicul deoarece s-au obişnuit cu simptomele, le consideră neimportante sau nu sunt siguri că afecţiunea pe care o au merită sau poate fi tratată. Spirometria este, şi din această cauză, subutilizată.
   Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) va constitui, potrivit estimărilor, a treia cauză de deces în lume, în 2030, dacă se menţine trendul actual. Anual, afectează aproximativ 210 milioane de persoane şi cauzează trei milioane de decese. Ea constituie un subiect „fierbinte“ în atenţia specialiştilor, deoarece încă este subdiagnosticată, subevaluată şi subtratată. La 26 noiembrie a.c., Societatea Română de Pneumologie şi compania Novartis au organizat conferinţa „The science of today, the art of tomorrow in respiratory medicine“, coprezidată de prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele SRP, şi prof. dr. Constantin Marica, dedicată actualizării informaţiilor privind diagnosticul şi terapia BPOC, la care au participat medici pneumologi din întreaga ţară.
   Discutând despre Istoria naturală a acestei afecţiuni, conf. dr. Doina Todea a precizat că, în prezent, BPOC este considerată o boală inflamatorie cronică sistemică. Fumul de tutun şi factorii poluanţi din aer determină producerea în organism de TNF alfa şi IL6, ce cauzează inflamaţie locală şi sistemică – consecinţele fiind evenimente cardiovasculare, sindrom metabolic, afectare hepatică, osteoporoză, slăbiciune musculară etc. Aşadar, inflamaţia joacă un rol central în comorbidităţile asociate cu BPOC. Fumatul creşte rata de declin a VEMS, la ambele sexe. Renunţarea la fumat are efect benefic asupra funcţiei pulmonare. VEMS şi intensitatea fumatului sunt predictori de mortalitate în bronşita cronică, iar vârsta şi indexul BODE – în emfizem. Persoanele cu BPOC au risc crescut de mortalitate comparativ cu cei fără, cu reducerea speranţei de viaţă. Efectul e mai marcat la fumători. Cele trei abordări pentru modificarea evoluţiei BPOC sunt: renunţarea la fumat, reducerea hiperinflaţiei pulmonare prin mijloace medicale sau chirurgicale şi farmacoterapie de durată. A fost subliniată importanţa existenţei site-urilor pentru pacienţi, dar mai ales a colaborării dintre profesioniştii din sănătate şi pacienţi în managementul bolii.
   Prof. dr. Voicu Tudorache a căutat răspunsul la întrebarea Merită atenţie stadiul I GOLD al BPOC? Da, este boală reală şi o problemă de sănătate publică. Costurile asociate cu BPOC severă sunt de 17 ori mai mari decât cele asociate cu BPOC medie, legate de tratamentul exacerbărilor. Costurile indirecte includ scăderea productivităţii la locul de muncă. 82% din pacienţii cu diagnostic de BPOC sunt clasificaţi, după spirometrie, în stadiile I şi II. Exacerbările frecvente apar în toate stadiile bolii şi duc la scăderea calităţii vieţii, creşterea inflamaţiei, a ratei mortalităţii, a exacerbărilor curente, a spitalizărilor. Pacienţii cu BPOC stadiul I GOLD simptomatici au un declin mai rapid al VEMS, necesită mai multe îngrijiri medicale de specialitate şi au o calitate a vieţii mai scăzută comparativ cu cei asimptomatici. Stadiul precoce al bolii duce la o povară semnificativă pentru sistemul sanitar, este subrecunoscut, subdiagnosticat şi subtratat. Pacienţii în acest stadiu pot evolua rapid către boală avansată, dacă vor continua să fumeze. Noi dovezi din studii clinice randomizate sugerează un impact al terapiei farmacologice asupra rezultatelor clinice în acest stadiu. S-a demonstrat că diagnosticul precoce şi implementarea tratamentului previn sau întârzie debutul limitării fluxului de aer sau reduc progresia acestuia.
   DespreTratarea dependenţei de tutun în BPOC a adus informaţii utile prof. dr. Luke Clancy, director general Tobaccofree Research Institute, Dublin. Tutunul este prima cauză prevenibilă de deces în lume. Se estimează că, dacă nu se fac progrese în renunţarea la fumat, decesele cauzate de tutun vor creşte dramatic, de la 70 de milioane în 2000, la 520 de milioane în 2050. Au fost trecute în revistă strategiile industriei tutunului, precum şi politicile de control al consumului de tutun. Consilierea intensivă pentru renunţarea la fumat, cu sau fără farmacoterapie, la pacienţii cu BPOC, are costuri mici, cu câştig în calitatea vieţii, deci este eficientă pe termen lung şi cost-eficientă.
   Relaţia VEMS – rezultate clinice relevante a fost tema abordată de dr. Roxana Nemeş. VEMS rămâne un obiectiv principal, privit de autorităţi ca o măsură acceptabilă a eficacităţii pentru studiile farmacologice în BPOC. Spirometria este o măsurătoare utilă, discriminatorie şi reproductibilă. Terapia farmacologică cu bronhodilatatoare este de primă linie în BPOC, în toate stadiile. Au fost discutate rezultatele studiului INSURE, care a urmărit eficienţa indacaterolului, un beta-2 agonist cu durată lungă de acţiune (24 de ore).
   Dr. Ovidiu Fira-Mladinescu a prezentat Ce e nou, ce e vechi, ce trebuie (făcut) în ceea ce priveşte monitorizarea activităţii fizice în BPOC, punctând natura, consecinţele şi mecanismele performanţei funcţionale limitate la aceşti pacienţi. Performanţa funcţională este un concept multidimensional ce caracterizează activităţile curente, iar capacitatea funcţională reprezintă potenţialul maxim de efort. Instrumente de evaluare a activităţii fizice: cicloergometria, testul de mers de şase minute, chestionare etc.
   Foarte important este Impactul economic al BPOC, despre care a vorbit prof. univ. John Hutton, de la University of York. Impactul personal al bolii constă în reducerea calităţii vieţii, a abilităţilor de îndeplinire a rolului social, mortalitate prematură, scăderea venitului etc. Impactul asupra societăţii: creşterea utilizării serviciilor medicale, reducerea productivităţii muncii prin absenteism, concedii de boală, pensionare şi moarte prematură. Aşadar, BPOC este nu doar o importantă problemă de sănătate, ci şi una economică, iar tratamentul este cost-eficient, cu beneficii sociale.
   Dr. Ioana Bianchi, consilier al preşedintelui CNAS, a precizat că instituţia pe care o reprezintă e interesată de conceptele de valoare şi de utilizarea cât mai bună a resurselor, dorind integrarea pe verticală şi orizontală a serviciilor medicale, medico-sociale şi sociale. Menţinerea unei stări de sănătate, evitarea spitalizărilor, controlul evoluţiei bolii, economiile, mecanismele de stimulare a productivităţii muncii constituie înlănţuirea logică a paşilor de urmat. Nu a precizat însă măsuri concrete referitoare la subiectul conferinţei: BPOC.
   Prof. dr. Voicu Tudorache a descris Fenotipuri clinice în BPOC: bronşită cronică, emfizem, cu exacerbări frecvente, colonizare cu bacterii a căilor aeriene inferioare. Importanţa fenotipurilor: au o valoare predictivă, sunt validate prospectiv pentru rezultatele cu care sunt în legătură, au capacitatea de a clasifica pacienţii în subgrupuri distincte, care oferă informaţii prognostice şi permit medicilor să determine terapia adecvată pentru îmbunătăţirea rezultatelor clinice. E potrivit să considerăm BPOC ca un sindrom cuprinzând o varietate de boli obstructive care au aceeaşi expunere, dar diferă ca mecanism al bolii şi răspuns la terapie.
   DespreFenotipuri de exacerbare a vorbit dr. Marc Miravitlles, Hospital Clinic, Barcelona, precizând că exacerbările nu pot fi prevăzute de valorile funcţiei pulmonare. Bronşiectaziile constituie un factor de risc. La pacienţii cu colonizare bacteriană a căilor respiratorii inferioare, exacerbările sunt mai frecvente şi mai severe. Au fost creionate pattern-urile exacerbărilor şi profilul pacienţilor care necesită antibioticoterapie pentru colonizare (diferă de la studiu la studiu).
   Scopul final al demersului medical este tratamentul eficient al bolii, cu rezultatele optime pentru pacienţi. De aceea, e necesar să cunoaştem Fenotipurile terapeutice, la care s-a referit prof. dr. Florin Mihălţan. Responsivitatea la diferite clase de bronhodilatatoare şi la corticosteroizi inhalatori, în BPOC, variază. În alegerea medicamentelor, e necesară păstrarea echilibrului între beneficii şi riscuri.
   Prof. dr. Constantin Marica a reliefat Aspectele comune clinice, funcţionale şi terapeutice în bronşiectazii şi BPOC, subliniind că prezenţa bronşiectaziilor poate modula şi afecta frecvenţa şi severitatea exacerbărilor BPOC.
   Conf. dr. Paraschiva Postolache a adus în discuţie Măsurători şi indicatori pentru calitatea vieţii în BPOC, aplicabili în practică. Se ştie că activitatea fizică are efect benefic, influenţând numărul de exacerbări şi mortalitatea. Exerciţiile fizice intense reduc sensibilitatea la dispnee, îmbunătăţesc capacitatea oxidativă a sângelui, reduc inflaţia dinamică, îmbunătăţesc starea psihică a pacienţilor. Farmacoterapia nu îmbunătăţeşte substanţial activitatea fizică, dar permite celor cu BPOC să fie mai activi când vremea le permite.
   Controversele privind corticoterapia inhalatorie în BPOC au fost subiectul prezentării prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu. Au fost trecute în revistă studiile desfăşurate de-a lungul timpului, cu rezultate contradictorii privind utilitatea şi eficienţa administrării corticosteroizilor inhalatori (CSI) în BPOC. Explicaţia ineficienţei CSI este corticorezistenţa, dată de inactivarea enzimei histondezacetilază (HDAC2), cauzată de stresul oxidativ. Ce soluţii terapeutice avem în aceste cazuri? Tratamente antiinflamatorii alternative, care să producă supresia genelor inflamatorii independent de HDAC2, precum inhibitorii de fosfodiesteraze sau NF-kB, dar cu risc de efecte secundare după administrarea sistemică; reversia rezistenţei la CSI, prin restabilirea activităţii HDAC2, cu doze scăzute de teofilină, inhibitori de PI3K, macrolide, erdosteină, antagonişti de LTB4.
   Exacerbările survin în toate stadiile BPOC, aduc un surplus de inflamaţie, degradare morfologică şi simptome, accelerează scăderea VEMS, scad calitatea vieţii, cresc riscul de mortalitate şi costurile. Etiologia acestora poate fi nu doar infecţioasă (80%), ci şi neinfecţioasă (20%) – poluare, fumat, modificări de climat, non-complianţă la tratament, utilizarea improprie a aparatelor. Prof. dr. Gabriela Jimborean a actualizat Managementul eficient al exacerbărilor BPOC.
   Ce avem de învăţat din marile trialuri? Cum aplicăm rezultatele lor? au fost întrebări lansate de prof. dr. Florin Mihălţan, care a punctat rezultatele celor mai importante studii în domeniu: TORCH, UPLIFT, ECLIPSE. Există anumiţi factori predictivi pentru exacerbări, care trebuie cunoscuţi, anumite fenotipuri ce influenţează în evoluţia bolii şi eficienţa terapiei.
   Dr. Alexandru Ionel, din partea companiei Novartis, a prezentat strategii de dezvoltare în ceea ce priveşte noi opţiuni terapeutice în pneumologie.
   Reuniunea şi-a atins scopul de continuare a educaţiei medicale continue, începută cu Exigenţă şi excelenţă în BPOC, aducând în atenţia celor aproximativ 300 de participanţi cele mai noi informaţii în domeniu. Din păcate, încă există o discrepanţă între teorie şi practică, dacă e să ne gândim la faptul că nu toate cabinetele de pneumologie sunt dotate cu spirometre, că nu există un registru naţional şi nici un program naţional de tratament al pacienţilor cu BPOC, că medicii de familie nu trimit, de cele mai multe ori, pacienţii la specialist, negândindu-se la diagnosticul de BPOC… Dar rolul unor astfel de manifestări este, pe lângă furnizarea de informaţie actualizată, şi de a trage, o dată în plus, semnale de alarmă.
   La finalul reuniunii, a fost anunţată o dată importantă pentru această specialitate: Ziua Pneumologiei în România va fi marcată, începând cu anul viitor, în prima zi de miercuri a lunii octombrie. Totodată, prof. dr. Florin Mihălţan şi dr. Alexandru Ionel au dezvelit „Monumentul pneumologului“, reprezentând doi plămâni acoperiţi de spirometrii.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe