Cei peste 250 de
participanţi la a doua ediţie a Conferinţei de somnologie pediatrică –
organizată de Asociaţia pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi, în
parteneriat cu International Pediatric Sleep Society (IPSA), Societatea Română
de Pediatrie, Secţiunea de somnologie şi ventilaţie non-invazivă a Societăţii
Române de Pneumologie şi Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti – desfăşurată
recent la Sinaia, au avut ocazia să afle progresele în domeniu. Prima zi a
debutat cu un curs intitulat „De la scris la publicare – cum să redactezi şi să
publici un articol ştiinţific medical“ – condus de Sorin Man, care a avut menirea să ghideze potenţialii
autori în alegerea ingredientelor necesare pentru un articol competitiv. A fost
interesantă analiza critică, plină de învăţăminte, a „anatomiei“ unui articol
medical, ca şi prezentarea statisticii necesare într-un
astfel de articol (Paul
Bălănescu, Cristian Băicuş) şi a modului în care se finalizează forma sa
(Raluca Voicu, Ana Maria Iordan).
Deschiderea a
constituit o ocazie de bilanţ, în care s-au trecut în revistă: somnologia românească
– realizări şi limite (Oana Deleanu), somnologia românească în context european
(Dan Mihăicuţă), aspecte din viaţa IPSA (Oliviero Bruni, Italia) şi progresele
somnologiei pediatrice în România (Mihaela Oros).
A doua zi a
debutat cu aspecte generale legate de somnologia pediatrică: „De ce trebuie să
investigăm somnul?“ (Mihaela Oros) şi „Ce aduce diferit medicina somnologică
pediatrică“ (Reinhold Kerbl,
Austria). Apoi
au fost analizate expresiile clinice ale insomniei şi tratamentul acestora
(Oliviero Bruni), somnul şi funcţiile cognitive la copii (Oliviero Bruni), ca şi
aspecte practice în parasomniile copilului (Raluca Teleanu). În completare au
venit prezentările privind ce trebuie să ştie pediatrul despre sindromul
picioarelor neliniştite şi tulburarea de mişcare periodică a membrelor
(Narong Simakajornboon, SUA) şi ce resurse terapeutice complementare în tulburările
de somn la copil trebuie mobilizate (Raluca Teleanu). În aceeaşi zi s-a deschis
un alt capitol, multidisciplinar, cu expuneri pe tema displaziilor osoase şi
tulburărilor de somn (Vasilica Plăiaşu), a tulburărilor de somn din bolile
neuromusculare (Hemant Sawnani, SUA), a managementului apneii în somn la copiii
cu sindrom Down (Tamara Marcovici) sau a deprivării de somn – cauză de
obezitate la copii (Sorin Man). Aspectele practice intervenţionale au cuprins
subiecte de tipul: tonsilectomia intracapsulară prin tehnica de radiofrecvenţă
vs. tonsilectomia clasică (Diana Ionescu), tratamentul chirurgical al
hipertrofiei adenoamigdaliene (Adelaida Iorgulescu), eficacitatea
adenotonsilectomiei (Narong Simakajornboon) sau managementul tulburărilor
respiratorii din timpul somnului în obezitatea pediatrică (Hemant Sawnani).
A treia zi a avut
subiecte din diverse arii care pot completa imaginea somnologiei pediatrice. Am
remarcat trecerea în revistă a afecţiunilor circadiene (Reinhold Kerbl), a
cauzelor de ronhopatie la copil (Doina Pleşca), a celor de narcolepsie şi
hipersomnie (Narong Simakajornboon), precum şi lecţiile din experienţa legată
de utilizarea corespunzătoare a terapiei cu CPAP şi somnolenţa reziduală (Ştefan
Dumitrache-Rujinski), abordarea terapeutică a copilului obez (Corina Paul). Nu
au lipsit şi alte nuanţări importante în patologia copilului legate
de: inflamaţia sistemică în sindromul de apnee în somn (Marina Oţelea),
interfeţe clinico-patogenetice ale asocierii SAS – sindrom metabolic la adult
(Doina Todea, Loredana Roşca), fumatul „la mâna a treia“ şi implicaţiile sale
medico-sociale (Ioana Munteanu) sau organizarea şi dotarea minimă a unui
laborator de somn (Florin Mihălţan).
Noutatea a
constat în ateliere practice cu exemplificări legate de modul de alegere,
setare, selectare a indicaţiilor pentru suport respirator (CPAP, BiPAP, AVAPS,
ASV etc.), prezentate de profesorii din SUA, de modul de utilizare a explorărilor
funcţionale respiratorii la copii şi adolescenţi în practica zilnică (Roxana
Nemeş, Paraschiva Cherecheş-Panţa) sau a otoscopiei pediatrice şi de indicaţiile
terapeutice în patologia ORL pediatrică ori în rinita alergică (Veronica Epure,
Mihai Craiu, Dan Gheorghe). Au fost şi prezentări de cazuri cu aparate
portabile utilizate în monitorizarea somnului (Daniela Ivaşcu, Mihaela Oros).
Câştigul acestei
conferinţe a fost reunirea multiplelor specialităţi din România sub umbrela
aceluiaşi deziderat: abordarea corectă a acestor cazuri, nu puţine la număr, ce
rămân nediagnosticate adesea în ţara noastră, şi schimbul de experienţă cu
experţi de marcă din trei ţări unde somnologia pediatrică a căpătat aripi prin
efortul autorităţilor care au înţeles necesitatea încurajării acestei laturi
importante a somnologiei.
