Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Soluţii româneşti pentru problema hepatitelor

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 19 septembrie 2014

Luna viitoare, la Bucureşti, vor avea loc trei manifestări ştiinţifice care vor reuni gastroenterologi, infecţionişti, dar şi medici de alte specialităţi din Europa, SUA şi Canada: al 24-lea Congres naţional de hepatologie al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), al patrulea Simpozion româno-francez de hepatologie şi al cincilea Curs balcanic de hepatologie. Evenimentele se vor desfăşura în perioada 2–4 octombrie 2014 la World Trade Center, Hotel Pullman. Am stat de vorbă cu prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele acestor reuniuni, despre situaţia României în problema bolilor hepatice.

 

 

 

 

   – Care sunt principalele teme ale Congresului ARSF?
   – Principalele puncte de interes ale acestor manifestari ştiintifice sunt: infecţiile virusal hepatitice (VHB, VHC, dar şi coinfecţia VHB/VHD), ficatul gras non-alcoolic (NASH), ciroza hepatica şi complicaţiile ei, cancerul hepatic şi transplantul de ficat. Avem invitaţi de marcă: prof. dr. Irinel Popescu va fi copreşedinte; alţi copreşedinţi sunt prof. dr. Monica Acalovschi şi prof. dr. Anca Trifan, alături de prof. dr. Vlad Ratziu (Paris), prof. dr. George Papateodoridis (Atena) şi prof. dr. Patrick Marcelin (Paris). Taxele de participare sunt modice, iar studenţii vor beneficia de intrare gratuită.

 

   – Cât de gravă este problema hepatitelor virale cronice în România? Cunoaştem prevalenţa acestor infecţii?
   – Întreaga noastră zonă geografică se preocupă de problema creşterii prevalenţei infecţiilor virusal hepatitice şi a celorlalte boli hepatice – de exemplu, ficatul gras non-alcoolic sau cancerul hepatic – şi de creşterea cheltuielilor legate de îngrijirea acestor boli. Dimensiunile uriaşe ale problemei, atât din punct de vedere epidemiologic, cât şi curativ, presupun o nouă abordare, în care echipe specializate în gestionarea problemelor epidemiologice ar putea să depisteze şi să evalueze situaţia reală epidemiologică din ţara noastră şi din zonele geografice limitrofe. Acest congres şi echipa de medici care gestionează site-ul balkanhep.eu au făcut deja primii paşi de informare reciprocă a ţărilor din zona balcanică privind datele epidemiologice şi impactul bolilor hepatice, nu numai virusale, dar şi a NASH şi cancerului hepatic, asupra stării de sănătate a populaţiei. Pe acest site, noi am publicat, cu ceva vreme în urmă, un studiu epidemiologic finanţat de Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“, prin care un eşantion reprezentativ de populaţie reunind subiecţi cu vârste între 0 şi 90 de ani din mai multe zone geografice au fost testaţi privind prezenţa serologică a infecţiei VHB, VHC, VHD şi, pentru prima dată în România, VHE. Aceste date atrag atenţia asupra faptului că ne găsim într-o zonă cu prevalenţă medie-ridicată de infecţie B, C, D şi E. Prevalenţa VHB găsită de noi a fost 6,4%, a VHC 5,4%, iar a VHE 12%. Pornind de la aceste date, Organizaţia europeană a pacienţilor cu boli hepatice (ELPA), precum şi structurile administrative de la Geneva (OMS) şi Comisia Europeană au recomandat desfăşurarea unei campanii de screening, având în vedere că nivelul prevalenţei depăşeşte pragul de 3%. Totodată, a devenit evident că, din totalul prezumtiv de subiecţi care au trecut prin infecţie sau se mai găsesc în stadiul de infecţie, destul de puţini au acces la investigaţii de specialitate, şi mai puţini beneficiază de vreun tratament. Deşi prevalenţa este similară celor din ţările europene, în România, procentul investigaţiilor şi al celor trataţi este printre cele mai mici din Europa. În faţa acestei situaţii, Comisia Europeană a inclus România printre ţările care necesită sprijin organizatoric, logistic, de investigaţie şi de diagnostic, şi a cerut unui grup de experţi, din care am făcut parte, să redacteze un material privind strategia pe care trebuie s-o adopte Europa faţă de hepatitele virale. De asemenea, a rezultat o serie de recomandări pe care ţările europene trebuie să le adopte pentru a limita răspândirea şi agravarea bolilor hepatice, nu numai a celor cu etiologie virală. Totodată, atât la Bruxelles, cât şi la Geneva, s-a discutat problema costurilor, mai ales cu tratamentul, care depăşesc cu mult resursele bugetare chiar şi ale celor mai dezvoltate ţări. Propunerea pe care am lansat-o la Bruxelles şi pe care am prezentat-o ulterior la Geneva, la o întâlnire la care au participat reprezentanţi din 148 de state, a fost următoarea: pentru a controla o ameninţare de asemenea dimensiuni a stării de sănătate, trebuie să recurgem la o nouă strategie, şi anume să înlocuim abordările locale sau regionale cu o abordare globală, sub egida OMS, care să coordoneze întreaga activitate de depistare, evaluare şi de tratare a infecţiilor virusal hepatitice. Cu alte cuvinte, am introdus cu această ocazie conceptul de solidaritate privind abordarea infecţiilor virusal hepatitice, a NASH şi a cancerului hepatic, boli care au crescut în prevalenţă şi au devenit o principală problemă de sănătate europeană.

 

   – România a intrat, anul acesta, în grupul celor 14 state care negociază achiziţionarea în sistem comunitar a noilor tratamente antihepatită C – medicamente salvatoare, dar cu preţuri prohibitive. Ce părere aveţi despre şansele României de a avea acces la aceste tratamente de ultimă generaţie?
   – În acelaşi context, problema costurilor încă deosebit de ridicate ale medicamentelor antivirale, îndeosebi anti-VHC, care practic îndepărtează orice posibilitate de a fi achiziţionate, s-ar putea rezolva prin negocieri în baza cărora industria producătoare să reducă preţurile prin diminuarea profitului, dar şi prin constituirea unui buget european care să preia 85–90% din aceste costuri reevaluate, lăsând în seama bugetelor ţărilor doar restul de 10–15%. Ar putea reprezenta o soluţie echitabilă în spiritul solidarităţii europene de care vorbeam mai înainte şi care ar putea conduce la eradicarea infecţiei VHC în câţiva ani, chiar şi fără un vaccin, prin tratamentul de înaltă eficienţă, care este deocamdată inabordabil, din cauza costului ridicat.

 

   – Ce progrese s-au înregistrat la noi în privinţa hepatitelor virale cronice?
   – În ultimii ani, s-au făcut progrese însemnate atât la nivel european, cu ajutorul ELPA, cât şi la nivel naţional, cu ajutorul Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO). Pornind de la realităţile economice, dar şi din educaţie, religie, dispoziţia geografică a localităţilor faţă de laboratoarele medicale, s-a elaborat o Cartă albă a hepatitei, care încearcă să facă un pas înainte privind evaluarea infecţiilor virusal hepatitice în România. Totodată, un mare progres a fost realizarea Registrului naţional al infecţiilor virusal hepatitice, în care vor fi înregistrate infecţiile vechi şi noi, pentru a cunoaşte mai bine situaţia epidemiologică în ţara noastră.

 

   – Care sunt cele mai importante realizări obţinute în urma congreselor ARSF de până acum?
   – În cadrul acestor întâlniri ştiinţifice, România s-a conectat la cele mai înalte foruri europene, devenind astfel, dintr-o ţară criticată pentru deficienţe în abordarea epidemiologică a bolilor hepatice, una implicată activ în elaborarea de proiecte, programe, schimburi ştiinţifice. Succesele vizibile la congresele internaţionale atestă că, în cea mai mare măsură, lucrurile s-au ameliorat, iar congresele noastre de la Bucureşti sunt apreciate internaţional. Anul acesta, vor veni aici peste 25 de personalităţi internaţionale, alături de care vom dezbate cele mai recente informaţii privind bolile hepatice.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.