Specialiştii români caută soluţii pentru
reducerea mai accentuată a mortalităţii infantile în România, care însă rămâne
dublă faţă de media din Uniunea Europeană. În prezent, în ţara noastră, la
fiecare cinci ore, un copil moare înainte de a împlini vârsta de un an. Pentru
că vor să reducă amploarea acestui fenomen, medicii neonatologi, pediatri,
ginecologi, endocrinologi, dar şi reprezentanţi ai asistenţilor medicali, ai
Ministerului Sănătăţii şi ai organizaţiilor nonguvernamentale s-au întâlnit în
cadrul workshopului „Program prioritar
de sănătate publică în România: reducerea mortalităţii infantile şi a consecinţelor
prematurităţii“.
În primul semestru al acestui an, s-au
înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în uşoară scădere faţă de
perioada similară a anului 2011, când se raportau 971 de decese. Există însă
variaţii regionale importante, cuprinse între 21,5 şi 3,6‰. Statisticile arată
că aproape 40% din copiii născuţi înainte de termen care nu supravieţuiesc au
avut la naştere tulburări respiratorii şi cardiovasculare, iar 22% din
prematuri se pierd din cauza afecţiunilor materne. „Este timpul pentru o
implicare maximă în educaţia mamelor, pentru perfecţionarea sistemului şi a
actului medical şi, nu în ultimul rând, pentru găsirea resurselor financiare
care să aducă cât mai multe maternităţi din România la standardele minime
necesare îngrijirii acestor copii speciali. De exemplu, dacă maternităţile de
nivel II ar fi dotate corespunzător, cazurile mai complicate nu ar mai trebui
trimise către clinicile universitare“, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinta
Organizaţiei „Salvaţi Copiii“ România, care până acum a ajutat la dotarea a două
maternităţi. Acestora li s-a adăugat, de curând, Secţia de Neonatologie a
Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, care a primit echipamente performante în
valoare de 110.000 de lei.
Prezent la discuţii, conf. dr. Alexandru
Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a mărturisit că se doreşte
extinderea proiectului început de „Salvaţi Copiii“, de dotare a maternităţilor
de nivel II cu incubatoare, astfel încât prematurii să aibă o şansă la viaţă.
De asemenea, secretarul de stat a precizat că este nevoie şi de dezvoltarea
resursei umane, concentrată în centrele universitare. În ceea ce priveşte
problema naşterilor premature, România înregistrează o incidenţă de 11%,
aproape de valorile europene, care variază între 5 şi 17%. La acest capitol,
reprezentanţii MS susţin că ne-am putea propune chiar un obiectiv regional,
adică să ajungem la un nivel al naşterilor premature comparabil cu cel existent
în Bucureşti, adică sub 4%. În opinia conf. dr. Alexandru Rafila, acesta ar fi
realizabil într-un interval de câţiva ani. Cu alte cuvinte, se doreşte ca toate
unităţile de urgenţă din teritoriu care preiau nou-născuţi să aplice un
protocol standardizat pentru reanimarea în prima oră de viaţă, numită „the golden hour“, ce va reduce riscul
de handicap al nou-născuţilor prematuri.
Locurile din maternităţi
sunt prost dispecerate
Dr. Alin Stănescu, din cadrul Institutului
pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ Bucureşti (IOMC), a
ridicat problema accesului copiilor care au nevoie de tratament în maternităţile
de nivel III. El susţine că în Bucureşti este un număr insuficient de locuri
pentru aceştia: „Prin dispecerat nu există locuri. Trebuie găsită o soluţie
pentru a creşte acest număr de locuri, deoarece judeţele din jurul Bucureştiului
au mari probleme şi nu vor putea să rezolve, într-o perspectivă medie, servicii
medicale calificate pentru copii cu greutate mică şi foarte mică“.
Pe de altă parte, prof. dr. Silvia Stoicescu,
preşedinta Asociaţiei Române de Neonatologie, a precizat că locuri există în
maternităţile de nivel III, însă nu sunt bine dispecerate. După spusele sale,
problema ar putea fi uşor rezolvată printr-o mai bună comunicare între maternităţi.
„În Bucureşti există şapte maternităţi de nivel III cu 50 de locuri. Maternitatea
este însă o specialitate de urgenţă, dimineaţa poţi avea zece locuri libere la
terapie intensivă, iar peste două ore poţi să nu mai ai niciunul“, a explicat
prof. dr. Silvia Stoicescu.
Program de urmărire a
prematurilor
Dr.
Adrian Crăciun, şeful Secţiei neonatologie din cadrul Spitalului Clinic
„Cantacuzino“ Bucureşti, a propus crearea unui program de urmărire a dezvoltării
copilului născut prematur pe termen mediu şi lung, prin crearea unei baze de
date care să cuprindă toţi nou-născuţii prematur şi cu greutate mică la naştere.
Lista ar urma să fie completată de toţi medicii implicaţi în urmărirea
copilului, putând fi accesată atât de specialişti, cât şi de medicii de
familie.
Prof.
dr. Ioana Anca a sugerat că ar trebui ca medicii de familie să insiste mai mult
cu scorurile de evaluare a riscului la gravide, iar Ministerul Sănătăţii să
finanţeze trainingul ecofetal. Această din urmă remarcă a fost privită cu
neîncredere de prof. dr. Radu Vlădăreanu, care a explicat că dintotdeauna
instruirea ecografiştilor s-a realizat prin cursurile de perfecţionare. „Acum
încercăm cu greu să stabilim nişte protocoale pe care să le accepte Ministerul şi
să facă anumite centre de referinţă în diagnosticul prenatal, în sensul de a fi
puţin mai piramidal, întrucât acest sistem funcţionează în alte state mai
dezvoltate. Pentru asta este necesar un ordin de ministru, care să regleze
instruirea acestor medici şi verificarea lor anuală, pentru că acum se dă o
competenţă care rămâne pe hârtie, însă nimeni nu mai ştie exact ce înseamnă
acea hârtie pentru pacient“, a mai adăugat acesta.
Printre
recomandările specialiştilor s-a numărat şi creşterea adresabilităţii femeilor
însărcinate la medic în primele luni de sarcină, pentru care s-au propus
continuarea campaniilor comunitare de educare a gravidelor, în special din
zonele defavorizate şi cu sprijinul societăţii civile. Situaţia actuală este
alarmantă în unele comunităţi: 22% din femeile gravide nu sunt în evidenţa unui
medic de familie, iar 67% din acestea nu au făcut nicio ecografie în timpul
sarcinii. Astfel, medicii au fost de acord că ar fi necesară introducerea unor
menţiuni de coerciţie la capitolul de asistenţă primară din noua lege a sănătăţii.
De asemenea, s-a discutat şi despre beneficiile unui sistem de servicii medicale
în care, pe lângă dreptul la asistenţă medicală, femeile gravide au şi un
minimum de obligaţii, cum ar fi prezentarea la medicul de familie pentru luarea
în evidenţă. În caz contrar, gravida şi-ar putea pierde calitatea de asigurat.
S-a sugerat şi reducerea mortalităţii infantile prin anomalii congenitale, din
care 48% sunt malformaţii cardiace, prin organizarea unui diagnostic precoce şi
transportul în timp util – ideal in utero
– al nou-născutului, în centre cu expertiză chirurgicală adecvată.
Toate propunerile şi recomandările specialiştilor
au fost preluate de Organizaţia „Salvaţi Copiii“, care va redacta un document
de poziţie, ce va fi înaintat Ministerului Sănătăţii.
