Newsflash
Diverse

Sistemul neuroştiinţelor: conferinţa SNN

de Prof. asoc. dr. Mihai MOLDOVAN - nov. 21 2013
Sistemul neuroştiinţelor: conferinţa SNN
   Neuroştiinţa, în sens larg, descrie activitatea de studiu ştiinţific al sistemului nervos. Interesant, combinaţia dintre domeniul de studiu, „neuro“ şi „ştiinţă“ rămâne o terminologie unică. Nu se vorbeşte de cardio-ştiinţă, farmaco-ştiinţă, genetico-ştiinţă etc., deşi toate domeniile biomedicale actuale promovează aceeaşi cunoaştere bazată pe dovezi experimentale culese prin metodologia cercetării ştiinţifice. Particularitatea experimentului în neuroştiinţe provine din încercarea de a ieşi din misterul filosofic prin care vrem să ne explorăm creierul folosind... tot creierul. În fapt, neuroştiinţele au început ca o ramură a biologiei, prin descrierea elementelor constitutive ale sistemului nervos, care, începând de la neuroni, nu se află doar în creier.
   Prin progresele tehnologice, de biologie moleculară şi genetică, s-a acumulat un volum mare de cunoştinţe despre structura şi funcţia neuronilor. Acest nivel de abordare s-a dovedit a rămâne unul la fel de limitat, ca şi cum ne-am propune să înţelegem de ce auzim o melodie la radio studiind doar modul de funcţionare al condensatorilor şi tranzistorilor în izolaţie. Prin urmare, asistăm la nivel mondial la o creştere a interesului pentru neuroştiinţele de sistem („systems neuroscience“), care, respectând analogia, îşi propun să exploreze „melodia“ rezultată din funcţionarea reţelelor neuronale în condiţii fiziologice şi patologice. Astfel, nu este surprinzător că şi în România iniţiativa de organizare a Societăţii Naţionale de Neuroştiinţe a pornit, în anul 2000, de la un grup de cercetare în fiziologia sistemului nervos, condus de prof. dr. Leon Zăgrean, de la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti.
   În urma dezvoltărilor tehnologice ale ultimilor ani, în special din domeniul bioinformaticii, ne apropiem de spargerea dilemei filosofice a neuroştiinţelor, ajungând să ne explorăm creierul nu folosind creierul, ci calculatorul. Departe de a fi doar o metaforă, simbioza dintre tehnologia bioinformatică şi neuroştiinţe reprezintă direcţia curentă de finanţare a cercetării, atât în Uniunea Europeană, prin Human Brain Project, cât şi în Statele Unite ale Americii, prin BRAIN Initiative. Speranţa nu este numai de a armoniza neuroştiinţa cu privire la structura şi funcţia diferitelor componente şi subsisteme ale sistemului nervos, pentru înţelegerea creierului. La fel de ambiţios, aceste direcţii de finanţare îşi propun dezvoltarea tehnologiilor informatice mai apropiate de modul biologic de funcţionare a creierului, pentru a crea un suport cognitiv sau chiar de a emula şi – de ce nu? – augmenta capacităţile computaţionale, considerate acum superioare, ale creierului.
   Educaţia românească a fost şi rămâne un mare exportator de valori pentru neuroştiinţele mondiale. Departe de a fi doar un dezavantaj, acest proces a dus la atingerea unei mase critice a diasporei neuroştiinţifice româneşti, care a devenit astfel disponibilă pentru restabilirea legăturilor cu ţara. Acest proces a fost recent recunoscut şi într-un articol apărut în buletinul Federaţiei Europene de Neuroştiinte – FENS (http://www.fens.org/about/newsletter.html#part4). SNN rămâne astfel puternic ancorată la neuroştiinţele mondiale, în parte şi pentru că în 2012 a avut deschiderea să îşi aleagă atât preşedintele (Mihai Moldovan), cât şi vicepreşedintele (Aurel Popa-Wagner) din acea fracţie a diasporei neuroştiinţifice româneşti care are o colaborare ştiinţifică strânsă cu România.
   Astfel, în perioada 17–19 octombrie 2013, SNN a organizat la Bucureşti una dintre cele mai mari şi mai internaţionale conferinţe ale sale – SNN 2013. Împreună cu numeroşi experţi internaţionali şi lideri de opinie naţionali, tema principală a fost dezbaterea la nivel de neuroştiinţe de sistem a conectivităţii anormale a reţelelor neuronale în ischemia cerebrală, epilepsie şi comă. S-au acoperit însă multe alte subiecte de interes, atât pentru neuroştiinţele experimentale (numite uneori şi neuroştiinţe fundamentale), cât şi pentru neuroştiinţele clinice: de la mecanismele durerii şi substratul genetic al emoţiei până la spiritualitate şi complexitatea informaţiei. Un element important al SNN 2013 a fost încurajarea participării tinerilor. Cu ajutorul organizaţiei internaţionale pentru cercetarea creierului (IBRO) şi al sponsorilor şi partenerilor SNN, s-au oferit numeroase burse de participare şi s-a organizat un concurs de prezentări de postere, cu premii. Detalii despre SNN 2013 găsiţi la http://snn2013.snn.ro/report.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe