Bucureştiul a găzduit, recent, conferinţa
internaţională „Securitate şi sănătate
în muncă pentru un personal medical competitiv“ organizată în cadrul unui
proiect POSDRU derulat, în perioada februarie 2011 – ianuarie 2014, de
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii – INCDPM
„Alexandru Darabont” Bucureşti, în parteneriat cu UMF „Carol Davila“, Academia
de Studii Economice Bucureşti şi Institutul Român de Cercetări
Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON Bucureşti. Scopul conferinţei a fost de
a promova rezultatele proiectului şi realizarea unui schimb de bune practici şi
know-how privind securitatea şi sănătatea în domeniul medical.
La eveniment, desfăşurat pe parcursul a două
zile (11–12 octombrie 2013), au fost peste 100 de participanţi, printre care
personalităţi marcante naţionale şi internaţionale din cercetare, medicină, sănătate
şi securitate în muncă.
Cuvântul de deschidere l-a avut dr. ing.
Ionel Iorga, director general al INCDPM, care a apreciat rezultatele obţinute
în cadrul proiectului şi a mulţumit echipei de implementare pentru eforturile
depuse pe parcusul derulării proiectului.
Unul dintre cele mai importante rezultate
ale proiectului îl reprezintă cei 1.150 de angajaţi din sectorul medical care
au fost instruiţi în ultimii doi ani, dintre aceştia peste 900 fiind medici şi
asistenţi, iar 150, responsabili SSM specializaţi în managementul şi
organizarea muncii.
S-au realizat: o aplicaţie informatică EAVASAN-IT,
o platformă e-learnig şi două broşuri, tipărite în 3.500 de exemplare, care vor
fi distribuite în peste 50 de spitale din ţară.
Prof. dr. Petru Armean, decanul Facultăţii
de Moaşe şi Asistenţă Medicală din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti a
apreciat includerea personalului mediu în grupul ţintă al proiectului, iar
Georgeta Bratu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a subliniat importanţa proiectului pentru sănătatea
cadrelor medicale, în contextul economic şi social actual românesc.
Rolanda Predescu, director la Direcţia politici de
cercetare-dezvoltare, contractare şi monitorizare programe naţionale, a
precizat că obiectivele proiectului se înscriu în strategia europeană de
cercetare Orizont 2020, Anca Butnaru,
de la Autoritatea de Management pentru POSDRU a subliniat importanţa absorbţiei
fondurilor nerambursabile din Fondul Social European, Anca Mihaela Pricop, şef
serviciu la Direcţia Asigurări Sociale – Serviciul Securitate şi Sănătate în
Muncă, a subliniat importanţa formării în domeniul sănătaţii şi securităţii în
muncă pentru personalul din domeniul medical şi nevoia de familiarizare a
acestuia cu prevederile şi reglementările de sănătate şi securitate în muncă,
iar Constantin Bujor, inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti
a subliniat experienţa specialiştilor din cadrul INCDPM în domeniul prevenirii
riscurilor la locul de muncă.
În prima sesiune, Ciprian Georgian Dragomir,
inspector general de stat la Inspecţia muncii, a scos în evidenţă riscurile la
care sunt expuşi lucrătorii din sectorul medical, subliniind importanţa cercetării,
în vederea găsirii celor mai bune metode de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale.
Tim Tregenza, NetWork Manager la Agenţia
Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, a prezentat o serie de studii
de caz şi soluţii pentru prevenirea riscurilor în sectorul sanitar şi importanţa
sănătăţii şi securităţii angajaţilor pentru performanţa actului medical.
Joanna Bugajska, şef la Departamentul de
Ergonomie din cadrul CIOP-PIB Varşovia, a evidenţiat importanţa prevenirii
riscurilor psihosociale pentru asistente medicale şi paramedici, iar Victor
Hrymak, lector şi expert în sănătate şi securitate în muncă la Dublin Institute
of Technology, a prezentat „metodologii de evaluare a riscului pentru sectorul
sanitar“.
Mélanie Macchi de la Centrul medical din
Versailles şi Simona Colas de la
Universitatea Diderot din Paris au prezentat un studiu de caz privind
gestionarea eficientă a unei epidemii de H1N1 într-un spital din Franţa, iar
Antonio Santoro şi Marco Tisi de la Spitalul de Copii Bambino Gesù din Roma au
prezentat modul de organizare şi principalele obiective ale unui Departament de
Securitate şi Sănătate în Muncă, în cadrul unui spital privat pentru copiii din
Italia.
Importanţa
prevenirii riscurilor în sectorul medical a fost subliniată şi în cea de-a doua
sesiune a conferinţei, prin lucrările experţilor români; medici de medicina
muncii au prezentat riscurile psihosociale, ergonomice, biologice, chimice sau
fizice care au pus în pericol sănătatea angajaţilor din acest sector.
Studiile
de caz prezentate de prof. dr. Eugenia Naghi, conf. dr. Agripina Raşcu, dr. Claudia Handra, şi dr. Raluca Bujor,
de la Catedra de Medicina muncii din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, au
subliniat tipurile de afecţiuni ce pot apărea la personalul medical expus
riscurilor biologice.
Dr.
Liliana Rapaş, de la Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, a prezentat o
lucrare privind riscurile psihosociale la care sunt expuşi medicii şi
asistentele în timpul desfăşurării actului medical; stresul, violenţa, hărţuirea,
mobbingul pot afecta sănătatea medicilor şi asistenţilor.
Riscurile ergonomice, riscurile fizice
şi riscurile chimice au fost descrise de prof. dr. Elena Păuncu, de la Catedra de medicina muncii din cadrul UMF „Victor
Babeş“ Timişoara, iar dr. Carmen
Artenie, medic de medicina muncii la
Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă,
a prezentat procedurile de declarare, acceptare şi compensare a afecţiunilor musculo-scheletice.
Ziua a doua a conferinţei a început cu
lucrarea privind obligaţiile medicului de medicina muncii pentru angajaţii din
serviciile medicale, prezentată de prof. dr. Sara Felszeghi de la Universitatea
din Miskolc, Ungaria.
Lothar Lissner, director al Centrului de
cercetare Kooperationsstelle Hamburg IFE GmbH, a prezentat câteva exemple practice de substituţie a substanţelor
chimice periculoase în sectorul medical.
Despre platforma de instruire e-learning a
vorbit Bogdan Ciocănel, director ştiinţific
al Institutului IRECSON, care o vede ca o metodă eficientă de creştere a
numarului celor care pot dobândi competenţe în acest domeniu.
Menţinerea
sănătăţii fizice şi psihice a medicilor şi asistentelor şi îmbunătăţirea
actului medical prin aplicarea unor bune practici în spitalele din Europa, au făcut
subiectul lucrării realizată de dr. ing. Ruxandra Chiurtu, dr. chim. Maria
Haiducu şi dr. fiz. Robert Ştepa, iar
beneficiile măsurilor de SSM în sectorul medical au fost prezentate de echipa
formată din dr. ing. Raluca Ştepa, ing. Iuliana Scarlat şi ing. Roxana Avram.
