În
perioada 6–9 mai 2015 s-a desfăşurat, la Bucureşti, al XIII-lea congres al
Societăţii de Neurologie din România (SNR). Evenimentul atrage anual nu numai
neurologi, ci şi profesionişti din specialităţile conexe, nu puţine la număr,
având în vedere că „neurologia este cea mai integrativă specialitate prin însăşi
esenţa ei“, cum afirma prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele de onoare al
SNR. Peste 900 de participanţi s-au bucurat de un eveniment medical de înalt
nivel ştiinţific, care a cuprins prezentări pe teme actuale. Tematica reuniunii
de anul acesta a vizat tulburările vegetative în afecţiunile neurologice,
imagistica modernă în diagnosticul, monitorizarea şi cercetarea bolilor
neurologice şi tulburările neurocognitive.
În deschiderea congresului, ne-am bucurat de
un curs despre fiziologia şi tulburările somnului, susţinut de specialiştii
români în domeniu – puţini, ce-i drept, în Romania, dar foarte buni! A fost
chiar mai mult decât un curs, cu prezentări de înalt nivel ştiinţific,
exemplificările fiind din experienţa lectorilor din centrele bucureştene de
polisomnografie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul
Elias. Numărul laboratoarelor de somn este foarte scăzut în România, din cauza
costurilor ridicate ale aparaturii şi pentru că personalul unui astfel de
laborator trebuie să fie ultraspecializat.
Deschiderea oficială a congresului a fost marcată,
ca de fiecare dată, de conferinţa prezidenţială. Prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele
în exerciţiu al SNR, a ales o temă deosebit de complexă: tulburările
neurocognitive şi ale comportamentului în traumatismele craniocerebrale; pe
lângă actualităţile legate de noile studii de conectomică, preşedintele SNR a
subliniat necesitatea implicării neurologului în coordonarea evaluării şi
tratamentului acestor bolnavi. A urmat prestigioasa conferinţă de onoare „Gheorghe
Marinescu“, al cărei invitat special a fost prof. dr. Angelo Antonini (Italia).
Sunt invitate anual să susţină această conferinţă personalităţi proeminente ale
neurologiei mondiale, care totodată s-au implicat direct în activitatea SNR –
ceea ce profesorul Antonini a făcut din plin de-a lungul anilor în domeniul
bolii Parkinson şi al mişcărilor involuntare. După ce a primit, în cadru
festiv, diploma şi medalia de onoare „Gheorghe Marinescu“, profesorul veneţian
a amintit rolul esenţial al lui Gheorghe Marinescu în descrierea unui caz de
parkinsonism la un pacient cu un tuberculom situat la nivelul ganglionilor
bazali şi a trecut apoi magistral în revistă metodele actuale neuroimagistice
utilizate în înţelegerea fiziopatologiei bolii Parkinson, multe dintre ele
probabil de viitor în diagnosticul pozitiv şi diferenţial al acestei afecţiuni.
Prezentarea profesorului Antonini a fost completată de Roberta Biundo,
colaboratoarea sa, care a prezentat amănunţit evaluarea neurocognitivă a
bolnavilor cu Parkinson, în concordanţă cu investigaţiile neuroimagistice, dar
bazată pe utilizarea unor scale şi teste specifice. Testarea neurocognitivă
reprezintă o abordare modernă a bolii Parkinson, profesorul Băjenaru
considerând că evaluarea neurocognitivă şi neuropsihologică trebuie să fie
parte integrantă a activităţii neurologului care diagnostichează, tratează şi
monitorizează aceşti pacienţi.
Programul congresului a inclus prezentări cu
caracter didactic, dar şi practic, referitoare la sistemul nervos vegetativ în
leziunile medulare acute şi cronice şi în bolile neurodegenerative, susţinute
de profesorii Ioan Buraga şi Bogdan Ovidiu Popescu, de la Spitalul Clinic
Colentina.
Imagistica
modernă a fost prezentă în conferinţa extraordinară a profesorului Marco
Pagani (Italia) despre acurateţea diagnostică a FDG-PET în bolile
neurodegenerative, dar şi în expunerile realizate de prof. dr. Mihaela Simu
(Timişoara) şi conf. dr. Sorin Tuţă (Bucureşti), vizând imagistica multimodală
în faza acută a AVC ischemic şi implicaţii terapeutice ale acesteia.
Au fost prezenţi şi alţi invitaţi internaţionali
de seamă: profesorii Alistair Compston (Marea Britanie), Patrick Vermersch
(Franţa) şi Wolfgang Bruck (Germania) la simpozionul dedicat sclerozei
multiple; profesorii László Csiba (Ungaria), Natan Bornstein (Israel) şi Wolf
Dieter Heiss (Germania) la simpozionul dedicat bolilor cerebrovasculare şi
neuroreabilitării; profesorii Antonio Federico (Italia), Wolf Dieter Heiss
(Germania) şi Dafin Mureşanu (Cluj-Napoca) la simpozionul dedicat neuroprotecţiei
şi neuroplasticităţii.
Simpozionul dedicat bolii Parkinson a fost susţinut
de specialiştii români în domeniu: prof. dr. Ovidiu Băjenaru, prof. dr. Bogdan
O. Popescu (Bucureşti), dr. Cristian Falup-Pecurariu (Braşov) şi dr. Szász
József (Tg. Mureş), specialiştii insistând asupra administrării tratamentelor
specifice adecvate profilului clinic al pacienţilor, stadiului de boală,
comorbidităţilor şi manifestărilor motorii şi non-motorii asociate bolii
Parkinson.
Durerea neuropată – chiar dacă era abordată în
detaliu, concomitent, la Cluj-Napoca, într-o manifestare distinctă – a fost
atent urmărită de participanţii la congres datorită interesantei prezentări susţinute
de prof. dr. Ovidiu Băjenaru (SUUB), pornind de la perspectiva fiziopatologică,
completată în mod practic de dr. Mihai Vasile (din aceeaşi clinică bucureşteană)
cu managementul pacienţilor cu acest tip de patologie.
Programul congresului SNR a inclus şi două
sesiuni extraordinare, de mare actualitate. Prima, dedicată terapiei intervenţionale
pentru bolile cerebrovasculare, a fost susţinută de conf. dr. Cristina Tiu, dr.
Florina Antohi şi dr. Bogdan Dorobăţ (SUUB), specialişti de înalt
profesionalism, cu mare experienţă clinică (peste zece ani). A doua a fost
dedicată morţii cerebrale, subiect de mare actualitate în secolul
transplantului de organe şi nu numai; au fost discutate metodele clinice şi
paraclinice (explorări vasculare, examene neuroelectrofiziologice şi
radioimagistice) de diagnostic al morţii cerebrale.
De asemenea, au fost organizate simpozioane
comune ale SNR în colaborare cu Societatea de Neuropatie Diabetică (NeuroDiab),
Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN),
Societatea de Neuropatologie din România şi Societatea de Neurofiziologie
Electrodiagnostică din România (ASNER), cu prezentări valoroase şi foarte bine
primite de participanţii la congres.
A fost şi o sesiune de postere, care s-a desfăşurat
în două zile consecutive şi unde au fost expuse peste 70 de lucrări (prezentări
de caz, studii clinice, cercetare fundamentală), jurizate de o echipă
competentă şi premiate. S-au acordat trei premii tinerilor neurologi care s-au
remarcat prin activitatea lor, având ca scop susţinerea activităţii lor ştiinţifice.
Surprizele congresului de anul acesta au fost două.
Întâi, lansările de cărţi: „Actualităţi în medicina internă“ (sub redacţia
profesorilor Leonida Gherasim – prezent la eveniment şi devenit membru de
onoare al SNR – şi Alexandru Oproiu) şi „Sindroamele paraneoplazice ale
sistemului nervos central şi autoimunitatea antineuronală – breviarul
clinicianului“ (de Bogdan O. Popescu şi Laura Dumitrescu). A doua surpriză a
fost prezentarea emoţionantă realizată de prof. dr. Alexandru Şerbănescu
(Bucureşti), intitulată „Vârsta şi calitatea vieţii“ – un titlu care nu trăda
conţinutul cu totul deosebit al acestei prezentări, având la bază o adâncă
cunoaştere a creierului uman prin prisma unui profesor de neurologie de excepţie
şi a unei experienţe de viaţă demne de invidiat. Toţi cei prezenţi au încercat
să se încadreze şi să se regăsească în cuvântul caracteristic grupei de vârstă
căreia îi aparţineau: pasiunea (12–20 de ani); antrepriza (20–35 de ani,
adultul tânăr); contemplaţia (35–50 de ani, adultul mijlociu); bunăvoinţa şi
comportamentul elegant (50–80 de ani, adultul matur); înţelepciunea – o
bibliotecă veche ce poate fi redescoperită (peste 80 de ani, viaţa târzie). Ar
fi minunat să ajungem toţi înţelepţi!
