Timişoara a găzduit primul simpozion naţional cu participare internaţională
„Psihiatria
comunitară – tradiţie şi perspective“, organizat de Asociaţia de
Psihiatrie Comunitară „Şanse“ din Timişoara, în colaborare cu MAD Foundation
Olanda şi Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, în perioada 28–30
martie a.c. Reuniunea s-a bucurat de o largă participare, psihiatrilor implicaţi
în acordarea serviciilor comunitare de sănătate mintală alăturându-li-se
reprezentanţi ai autorităţii locale, membri ai organizaţiilor non- guvernamentale
active în domeniu, medici de familie, psihologi, asistenţi sociali, asistente
medicale şi beneficiari ai serviciilor de sănătate mintală. În cadrul festivităţii de deschidere s-a
lansat proiectul SMURD psihiatric.
Prima zi a fost dedicată prezentării activităţilor centrelor de sănătate mintală,
cu reuşitele şi dificultăţile întâmpinate, precum şi interconexiunii
serviciilor de psihiatrie comunitară cu alte servicii medico-sociale implicate
în îngrijirea persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament. Prof. dr.
Mircea Lăzărescu, de la Clinica psihiatrică „Eduard Pamfil“ din Timişoara, a
prezentat „Aspecte ale psihiatriei sociale în Banat la sfârşitul secolului XX“,
trecând în revistă istoria mişcării reformatoare în direcţia psihiatriei
comunitare în această zonă, cu diferitele ei perioade de dezvoltare şi regres.
Revenind în prezent, profesioniştii Centrului de Sănătate Mintală 1 din Timişoara
şi-au prezentat activitatea „între
tradiţie şi orientări actuale“ (dr. Ileana-Pepita Stoica, dr. Diana Sfăt, dr.
Iuliana Tivadar, dr. Remus Stroescu), „Colectarea datelor în Serviciul de
Intervenţie în criză. Modelul olandez şi experienţa S.I.C – CSM 1 Timişoara“
(psih. Emil Bolcu) şi „Abordarea, din perspectiva psihoterapiei de grup, a
psihozei“ (psih. Daniela Cocian). Au urmat lucrări despre centrele de sănătate
mintală din: Arad (dr. Dorina Oniţa, dr. Maria Vrabie, dr. Ildiko Must,
sociolog Dorina Haş), Deva (dr. Daniela Cetean), Sibiu (dr. Ana Secelean, dr.
Angela Chelcea, psih. Radu Vulcu, asist. soc. Liliana Macarie, psih. Liviu
Gaja) şi Târgu-Mureş (dr. Gabriela Bulcu). Problemele semnalate au fost legate
de lipsa cronică a fondurilor şi alocările insuficiente de personal
specializat, dar şi de spaţiile improprii pentru desfăşurarea activităţilor
complexe de reabilitare psihosocială a pacientului psihiatric. În ciuda
dificultăţilor şi a vremurilor de criză, activitatea acestor centre poate fi
preluată ca model de bune practici atât de celelalte centre de sănătate mintală
din ţară, în curs de organizare şi dezvoltare, cât şi de autorităţi (medicale şi
locale).
În privinţa serviciilor de sănătate mintală
la vârsta infanto-juvenilă, lucrarea „Particularităţi ale reabilitării
psihiatrice la copil şi adolescent“ (Liliana Nussbaum, Laura Nussbaum, Eleonora
Filimon, Elena Opriţa – Centrul de Sănătate Mentală pentru Copii şi Adolescenţi
nr. 5 Timişoara) a insuflat o notă de optimism şi încredere că alinierea la
standarde europene în furnizarea serviciilor psihiatrice se poate realiza.
„Reinforce.Sănătatea mintală comunitară în totalitatea aspectelor sale“ – prezentată
de dr. Martin Willems, preşedintele MAD Foundation Olanda, a arătat felul în
care parteneriatele româneşti cu organizaţii din Olanda au avut un impact
semnificativ în organizarea şi optimizarea activităţii serviciilor de sănătate
mintală în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană şi cum
s-au concretizat obiectivele iniţiale după acea dată.
Funcţionarea serviciilor comunitare de sănătate
mintală este dependentă şi de servicii de urgenţă psihiatrică de bună calitate
(„Managementul pacienţilor cu episod psihotic acut în serviciile psihiatrice de
urgenţă“ – Liana Dehelean, Daniela Ştefan, Diana Sfăt, Pompilia Dehelean – Timişoara),
de o comunicare optimă şi operaţionalizată la camera de gardă („Relaţia dintre
personalul medical şi aparţinători în camera de gardă psihiatrie“ – dr. Simona
Trifu, dr. Valentin Matei, dr. Sorin Stegărescu – Bucureşti), de intervenţii
precoce („Intervenţia timpurie în psihoze: abordarea Open Dialogues“ – psih. Cristina Georgeta Ristea – Iaşi), de
interdisciplinaritate în furnizarea serviciilor de sănătate mintală („Dimensiunea
psihologică a serviciilor de sănătate: redefinirea rolului psihologului în
politicile publice de sănătate“ – prof. asoc. dr. Ion Duvac, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti), dar şi de suportul
organizaţiilor nonguvernamentale, care preiau sarcini de dezinstituţionalizare,
reabilitare vocaţională şi asigură sprijin pentru a locui persoanelor adulte cu
tulburări în dezvoltare sau tulburări de spectru autist (Fundaţia „Pentru Voi“
– Laila Onu).
A doua zi s-a bucurat de dezbaterea unor
subiecte de mare interes ale psihiatriei comunitare şi din domeniile strâns
legate cu activitatea acesteia, cum sunt psihiatria forensică şi psihiatria de
legătură. S-au discutat „Particularităţile expertizei medico-legale psihiatrice
efectuate într-un spital de psihiatrie pentru măsuri de siguranţă medicală“
(conf. dr. Camelia Buhaş, conf. dr. Gabriel Mihalache, conf. dr. Horia Ardelean
– Oradea), „Particularităţi etice în evaluarea psihiatrică medico-legală“
(prof. dr. Alexandra Enache, dr. Magda Petcu, dr. Veronica Ciocan, dr. Simona
Claudia Tămăşan, dr. Ileana Pepita Stoica – Timişoara; dr. Roxana Zăvoi –
Craiova), urmate de o dezbatere interactivă actuală pentru societatea românească,
„Dileme, întrebări şi răspunsuri privind managementul pacienţilor supuşi obligativităţii
tratamentului – codurile penale în practica psihiatrică“, moderată de dr.
Gabriela Costea, de la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“
Bucureşti. Importanţa parteneriatelor public-privat pentru psihiatria comunitară
a fost evidenţiată de temele abordate în lucrările: „Individ – cuplu – familie
– context. Coordonate ale procesului terapeutic“ (dr. Ileana Radu); „Servicii
comunitare pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale: de la convenţii
internaţionale la realitatea românească“ (Laila Onu).
Organizarea, funcţionarea şi finanţarea
serviciilor de sănătate mintală au stârnit discuţii aprinse, pornind de la
întrebările lansate de prof. dr. Heinz Katschnig şi Sonja Scheffel (Ludwig
Boltzmann Institute for Social Psychiatry, Viena) – „Mecanismele de finanţare
din sănătatea mintală influenţează continuitatea şi calitatea îngrijirilor?“ şi
de dr. Ileana Botezat-Antonescu, psih. Raluca Nica (Centrul Naţional de Sănătate
Mintală şi Luptă Antidrog) – „Un pod prea îndepărtat? Paşi înainte spre o
psihiatrie comunitară“. Starea de fapt privind percepţia sănătăţii mintale şi a
bolii psihice în societatea românească a fost pusă în dezbatere de conf. univ.
Mugur Daniel Ciumăgeanu, de la Asociaţia din România de Psihiatrie Comunitară,
care a lansat o adevărată provocare cu „Programe anti-stigmă în România – o
perspectivă subiectivă asupra combaterii stigmatizării şi marginalizării
persoanelor cu probleme de sănătate mintală“, şi de dr. Mircea Drăgan, psihiatru
în ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal Ploieşti, care a
lansat întrebarea: „Există oare un model românesc de psihiatrie comunitară?“.
Legătura în dublu sens între psihiatrie şi
disciplinele medico-chirurgicale asigurată în spitalele generale de compartimentele
de psihiatrie de legătură (la Timişoara, un astfel de compartiment a fost
înfiinţat în 2007, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă) şi importanţa
abordului multi- şi interdisciplinar au fost explicit prezentate în lucrările
„Unitatea de primire urgenţe – nevoile psihiatrice ale pacienţilor“ (dr. Mihai
Grecu), „Relaţia gastroenterologie-psihiatrie în practica clinică” (prof. dr.
Ioan Sporea, dr. Roxana Şirli – UMF „Victor Babeş“ Timişoara),
„Interdisciplinar sau multidisciplinar în patologia creierului“ (dr. Daniela
Reisz, dr. Simona Claudia Tămăşan) şi „Stresul posttraumatic şi sănătatea
mintală comunitară“ (dr. Martin Willems, Olanda).
Ultima zi a fost alocată în principal discuţiilor,
concluziilor, propunerilor de direcţii de acţiune pentru promovarea în mod
coerent şi cu succes a psihiatriei comunitare în România. Între optimismul
estetic – „Reevaluarea axiologică a artei patoplastice în cultura şi arta
postmodernă“ (prof. univ. Carol David, Facultatea de Arte şi Design,
Universitatea de Vest Timişoara) – şi descurajarea socială – „Asociaţia
Armonia“ (Neli Mătasaru, 
Timişoara) –, participanţii au decis că este timpul să
se facă auziţi. Punctele-cheie au fost dezbătute împărtăşind experienţa
specialiştilor din Timişoara şi membrilor Asociaţiei de Psihiatrie Comunitară „Şanse“
(„Sănătatea mintală în România; aspecte legislative şi realităţi; spre o
psihiatrie comunitară autentică“ – dr. Ovidiu Nicoară, dr. Raluca Nicoară,
Clinica de Psihiatrie „E. Pamfil“ Timişoara; „Psihiatria comunitară: nevoi,
cerinţe şi soluţii“ – dr. Ileana Pepita Stoica, dr. Diana Cătălina Sfăt, dr.
Simona Claudia Tămăşan, dr. Gabriela Zărie, dr. Magda Petcu, prof. dr.
Alexandra Enache; „Modalităţi de optimizare a serviciilor de psihiatrie
comunitară la diferitele niveluri de asistenţă medicală“ – dr. Simona Claudia Tămăşan,
dr. Ileana Pepita Stoica, dr. Gabriela Zărie, dr. Magda Petcu, prof. dr.
Alexandra Enache), ca şi pe cea a reprezentanţilor puternicului Centru de
Psihiatrie Comunitară din Câmpulung Moldovenesc („Centrul de Sănătate Mintală
Câmpulung Moldovenesc – între teorie şi practică“ – dr. Alexandru Paziuc, dr.
Lucian Paziuc; „Rolul centrului de sănătate mintală în procesul reabilitării
psihosociale“ – dr. Petronela Paziuc, dr. Lucian Paziuc).
Discuţiile desfăşurate pe tot parcursul
Simpozionului, cu sublinierea dificultăţilor, dar şi a cauzelor identificate şi
a soluţiilor posibile într-o lume a contradicţiilor, se reflectă şi în răspunsurile
date de participanţi la completarea unor chestionare diseminate de organizatori,
ce au avut ca obiective reflectarea unei imagini a vieţii reale în domeniul
îngrijirilor de sănătate mintală şi găsirea unor soluţii viabile, venite din
experienţa profesioniştilor. Concluziile emergente analizei acestor
chestionare au fost prezentate în cadrul Congresului WPA de la Bucureşti.
Amintim aportul important în organizare al
beneficiarilor serviciilor de psihiatrie comunitară din cadrul Centrului de Sănătate
Mintală 1 Timişoara, care au contribuit la ilustrarea volumului de rezumate, a
programului final şi a diplomelor simpozionului, au confecţionat mapele oferite
participanţilor (în cadrul atelierelor de ergoterapie, sub îndrumarea şi cu
sprijinul instructorilor de terapie ocupaţională Ion Vulpe şi Elena Moisă) şi
au organizat, sub îndrumarea unor membri ai echipei din Centrul de Sănătate
Mintală 1, psih. Daniela Cocian şi psih. Anita Todorescu, şi a prof. dr. Carol
David, o expoziţie de artă patoplastică, lucrările fiind din arta vizuală
(pictură, grafică, fotografie) şi din cadrul atelierului de creaţie (bijuterii
create manual, felicitări, mărţişoare etc.).
Manifestarea de la Timişoara a fost un
succes al celor care îşi dedică viaţa semenilor în suferinţă. Beneficiul lui
sperăm să fie împărtăşit de toţi participanţii: profesionişti din sănătatea
mintală, medicina de familie, medicina somatică, managementul serviciilor de sănătate,
beneficiari ai serviciilor de sănătate şi, de ce nu, întreaga comunitate.
