Desfăşurată
pentru al patrulea an consecutiv la Târgu Mureş, Conferinţa Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie a adus cu sine, aşa
cum promiteau organizatorii încă de anul trecut, şi Prima Conferinţă a Postdoctoranzilor în Medicină şi Farmacie,
reuniune ştiinţifică inclusă în proiectul FSE-POSDRU „Cercetare avansată prin
programe postdoctorale şi clinice medicale“, în care UMF Tg. Mureş are ca
parteneri UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Centrul de Ştiinţe Medicale al
Universităţii din Debreţin şi Institutul Naţional de Oncologie din Budapesta.
Deşi aparent
este vorba de două manifestări de sine stătătoare, gazdele au reuşit să îmbine şi
să îi aducă laolaltă pe doctoranzi, dar şi pe colegii mai vârstnici şi cu mai
multă experienţă clinică şi de cercetare, implicaţi în programele
postdoctorale. Deschiderea Conferinţei a avut loc, după cum ne-au obişnuit
organizatorii, în cadrul unei sesiuni comune pentru toţi participanţii şi
cadrele didactice prezente, desfăşurată în recent inaugurata sală festivă a
noii clădiri a Facultăţii de Medicină Dentară. Din prezidiu au făcut parte
reprezentanţi ai instituţiei gazdă, ai Consiliului Judeţean Mureş, precum şi
invitaţi din Ungaria, participanţi şi la anterioarele ediţii. Prelegerile
introductive au fost susţinute anul acesta numai de specialişti din Ungaria:
prof. dr. Gyula Poór (Budapesta), care ne-a vorbit despre „Semnificaţia
terapiei biologice în bolile reumatice inflamatorii“, prof. dr. István Ember
(Pécs), cu prelegerea intitulată „Micro-ADN ca un nou marker potenţial în
carcinogeneză“, şi, în final, un subiect de engleză medicală: „Protocolul
scrierii în cercetarea medicală“, susţinut de conf. dr. Vilmos Warta, director
general al Centrului Lingvistic Profex al Facultăţii de Medicină din Pécs,
departament prezent an de an la manifestarea doctoranzilor, pentru a-i îndruma
spre o mai bună folosire a limbii engleze pentru redactarea de texte ştiinţifice
medicale.
Continuarea
conferinţei a respectat modelul interdisciplinar al sesiunilor de prezentări,
statornicit în anii anteriori. Cele peste 170 de lucrări ale doctoranzilor şi
postdoctoranzilor au fost grupate în categoriile Farmacie, Medicină dentară şi
Medicină. Prezentarea lucrărilor (redactate integral în engleză) s-a făcut în
limbile română şi engleză. Am putut remarca, asistând la acestea, diferenţele între
tipurile de cercetări şi între discursurile ştiinţifice ale celor ce îşi pregătesc
teza de doctorat, faţă de colegii implicaţi în cercetarea postdoctorală. Aceştia
din urmă au venit cu lucrări ce vizau mai în detaliu anumite aspecte ale
patologiei sau ale metodelor diagnostice, mai apropiate de cercetarea
fundamentală, fapt justificat, pe de o parte, de domeniile impuse de POSDRU şi,
pe de altă parte, de o anumită siguranţă, o maturitate a abordării temelor de
studiat, căpătată prin experienţa oferită în urma finalizării doctoratului.
Lucrările
prezentate, cu avizul favorabil de la comitetul ştiinţific redacţional, au fost
sau urmează să fie publicate in extenso
în numerele din acest an ale revistei editate de UMF Tg. Mureş, Acta Medica Marisiensis (din 2011
clasificată CNCS B+). În plus, toate materialele incluse în programul conferinţei
au apărut în rezumat într-un supliment al revistei sus-menţionate, editat
special cu această ocazie.
Un punct
important din agenda Conferinţei a fost reprezentat de masa rotundă organizată în
ultima zi, care i-a reunit pe reprezentanţii şcolilor doctorale de medicină din
ţară, dar nu numai: prof. dr. Constantin Copotoiu, rector, prof. dr. Klara Brânzaniuc,
prorector ştiinţific şi prof. dr. Ioan Jung, directorul şcolii doctorale, de la
UMF Tg. Mureş, prof. dr. Ioan Lascăr, prorector ştiinţific UMF „Carol Davila“
Bucureşti, prof. dr. Laurenţiu Mogoanţă, preşedintele consiliului director al şcolii
doctorale a UMF din Craiova, conf. dr. Anca Cîmpean, reprezentând UMF „Victor
Babeş“ Timişoara, prof. dr. Dan Simionescu, profesor asociat la UMF Tg. Mureş,
a cărui activitate de bază se desfăşoară la Universitatea Clemson din Carolina
de Sud, SUA, precum şi alţi membri ai corpului didactic ai universităţii gazdă.
Subiectul
principal al dezbaterilor a fost noua lege a educaţiei naţionale, intrată în
vigoare în ianuarie 2011, şi în special Codul studiilor universitare de
doctorat, în forma sa propusă la sfârşitul lunii iunie a.c. (promulgat şi
publicat în Monitorul Oficial la 3 august 2011). Prevederile acestuia obligă la
reorganizarea şi reacreditarea tuturor şcolilor doctorale existente, începând
cu alcătuirea Consiliului şcolii doctorale, pe lângă desfiinţarea formei de
doctorat fără frecvenţă. Universităţile, dar şi doctoranzii sunt puşi în
postura de a-şi găsi propriile surse de finanţare a cercetărilor, prin
participarea la concursurile naţionale de acordare de granturi din fonduri
publice, organizate de Ministerul Educaţiei, sau prin obţinerea de finanţări
din alte surse, publice sau private, acestea nefiind decât o parte din modificările
pe care le conţine, faţă de sistemul anterior de organizare.
Participanţii la
masa rotundă au subliniat şi insuficienta particularizare a reglementărilor
noului Cod pentru domeniul medical şi farmaceutic, atât la capitolele
referitoare la studenţii doctoranzi, cât mai ales la cele despre conducătorii
de doctorat, fără a se ţine cont de multiplele responsabilităţi şi activităţi
pe care aceştia trebuie să le desfăşoare: clinician, îndrumător de studenţi sau
rezidenţi şi, totodată, cercetător şi coordonator de programe de cercetare. La
finalul reuniunii, s-a lansat propunerea redactării unui memoriu, susţinut de
toate instituţiile de învăţământ superior medical din ţară, adresat atât
Ministerului Sănătăţii, cât şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, în care să se propună o serie de modificări şi amendamente, în
concordanţă cu realităţile şcolilor doctorale din domeniul medical şi
farmaceutic.
Începând
cu această toamnă, vom putea vedea în practică adaptarea la noile reglementări
legislative, urmând ca abia din anul universitar 2012–2013 organizarea să fie făcută
numai în baza acestui Cod, atât în ceea ce priveşte înmatricularea de noi
studenţi-doctoranzi, cât şi referitor la alcătuirea şi funcţionarea propriu-zisă
a şcolilor doctorale.