Newsflash
Diverse

Reorganizarea şcolilor doctorale

de Dr. Raluca BULEA - sept. 21 2011
Reorganizarea şcolilor doctorale
   Desfăşurată pentru al patrulea an consecutiv la Târgu Mureş, Conferinţa Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie a adus cu sine, aşa cum promiteau organizatorii încă de anul trecut, şi Prima Conferinţă a Postdoctoranzilor în Medicină şi Farmacie, reuniune ştiinţifică inclusă în proiectul FSE-POSDRU „Cercetare avansată prin programe postdoctorale şi clinice medicale“, în care UMF Tg. Mureş are ca parteneri UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Centrul de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Debreţin şi Institutul Naţional de Oncologie din Budapesta.
   Deşi aparent este vorba de două manifestări de sine stătătoare, gazdele au reuşit să îmbine şi să îi aducă laolaltă pe doctoranzi, dar şi pe colegii mai vârstnici şi cu mai multă experienţă clinică şi de cercetare, implicaţi în programele postdoctorale. Deschiderea Conferinţei a avut loc, după cum ne-au obişnuit organizatorii, în cadrul unei sesiuni comune pentru toţi participanţii şi cadrele didactice prezente, desfăşurată în recent inaugurata sală festivă a noii clădiri a Facultăţii de Medicină Dentară. Din prezidiu au făcut parte reprezentanţi ai instituţiei gazdă, ai Consiliului Judeţean Mureş, precum şi invitaţi din Ungaria, participanţi şi la anterioarele ediţii. Prelegerile introductive au fost susţinute anul acesta numai de specialişti din Ungaria: prof. dr. Gyula Poór (Budapesta), care ne-a vorbit despre „Semnificaţia terapiei biologice în bolile reumatice inflamatorii“, prof. dr. István Ember (Pécs), cu prelegerea intitulată „Micro-ADN ca un nou marker potenţial în carcinogeneză“, şi, în final, un subiect de engleză medicală: „Protocolul scrierii în cercetarea medicală“, susţinut de conf. dr. Vilmos Warta, director general al Centrului Lingvistic Profex al Facultăţii de Medicină din Pécs, departament prezent an de an la manifestarea doctoranzilor, pentru a-i îndruma spre o mai bună folosire a limbii engleze pentru redactarea de texte ştiinţifice medicale.
   Continuarea conferinţei a respectat modelul interdisciplinar al sesiunilor de prezentări, statornicit în anii anteriori. Cele peste 170 de lucrări ale doctoranzilor şi postdoctoranzilor au fost grupate în categoriile Farmacie, Medicină dentară şi Medicină. Prezentarea lucrărilor (redactate integral în engleză) s-a făcut în limbile română şi engleză. Am putut remarca, asistând la acestea, diferenţele între tipurile de cercetări şi între discursurile ştiinţifice ale celor ce îşi pregătesc teza de doctorat, faţă de colegii implicaţi în cercetarea postdoctorală. Aceştia din urmă au venit cu lucrări ce vizau mai în detaliu anumite aspecte ale patologiei sau ale metodelor diagnostice, mai apropiate de cercetarea fundamentală, fapt justificat, pe de o parte, de domeniile impuse de POSDRU şi, pe de altă parte, de o anumită siguranţă, o maturitate a abordării temelor de studiat, căpătată prin experienţa oferită în urma finalizării doctoratului.
   Lucrările prezentate, cu avizul favorabil de la comitetul ştiinţific redacţional, au fost sau urmează să fie publicate in extenso în numerele din acest an ale revistei editate de UMF Tg. Mureş, Acta Medica Marisiensis (din 2011 clasificată CNCS B+). În plus, toate materialele incluse în programul conferinţei au apărut în rezumat într-un supliment al revistei sus-menţionate, editat special cu această ocazie.
   Un punct important din agenda Conferinţei a fost reprezentat de masa rotundă organizată în ultima zi, care i-a reunit pe reprezentanţii şcolilor doctorale de medicină din ţară, dar nu numai: prof. dr. Constantin Copotoiu, rector, prof. dr. Klara Brânzaniuc, prorector ştiinţific şi prof. dr. Ioan Jung, directorul şcolii doctorale, de la UMF Tg. Mureş, prof. dr. Ioan Lascăr, prorector ştiinţific UMF „Carol Davila“ Bucureşti, prof. dr. Laurenţiu Mogoanţă, preşedintele consiliului director al şcolii doctorale a UMF din Craiova, conf. dr. Anca Cîmpean, reprezentând UMF „Victor Babeş“ Timişoara, prof. dr. Dan Simionescu, profesor asociat la UMF Tg. Mureş, a cărui activitate de bază se desfăşoară la Universitatea Clemson din Carolina de Sud, SUA, precum şi alţi membri ai corpului didactic ai universităţii gazdă.
   Subiectul principal al dezbaterilor a fost noua lege a educaţiei naţionale, intrată în vigoare în ianuarie 2011, şi în special Codul studiilor universitare de doctorat, în forma sa propusă la sfârşitul lunii iunie a.c. (promulgat şi publicat în Monitorul Oficial la 3 august 2011). Prevederile acestuia obligă la reorganizarea şi reacreditarea tuturor şcolilor doctorale existente, începând cu alcătuirea Consiliului şcolii doctorale, pe lângă desfiinţarea formei de doctorat fără frecvenţă. Universităţile, dar şi doctoranzii sunt puşi în postura de a-şi găsi propriile surse de finanţare a cercetărilor, prin participarea la concursurile naţionale de acordare de granturi din fonduri publice, organizate de Ministerul Educaţiei, sau prin obţinerea de finanţări din alte surse, publice sau private, acestea nefiind decât o parte din modificările pe care le conţine, faţă de sistemul anterior de organizare.
   Participanţii la masa rotundă au subliniat şi insuficienta particularizare a reglementărilor noului Cod pentru domeniul medical şi farmaceutic, atât la capitolele referitoare la studenţii doctoranzi, cât mai ales la cele despre conducătorii de doctorat, fără a se ţine cont de multiplele responsabilităţi şi activităţi pe care aceştia trebuie să le desfăşoare: clinician, îndrumător de studenţi sau rezidenţi şi, totodată, cercetător şi coordonator de programe de cercetare. La finalul reuniunii, s-a lansat propunerea redactării unui memoriu, susţinut de toate instituţiile de învăţământ superior medical din ţară, adresat atât Ministerului Sănătăţii, cât şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în care să se propună o serie de modificări şi amendamente, în concordanţă cu realităţile şcolilor doctorale din domeniul medical şi farmaceutic.
   Începând cu această toamnă, vom putea vedea în practică adaptarea la noile reglementări legislative, urmând ca abia din anul universitar 2012–2013 organizarea să fie făcută numai în baza acestui Cod, atât în ceea ce priveşte înmatricularea de noi studenţi-doctoranzi, cât şi referitor la alcătuirea şi funcţionarea propriu-zisă a şcolilor doctorale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe