Participanţii mai vârstnici la dezbaterea
ce a avut loc recent, pe tema „întrebătoare“: Sistemul de sănătate – o prioritate pentru România?, au avut
prilejul să rememoreze versurile poetei Maria Banuş, ce au făcut vogă în
obsedantul deceniu: „La masa verde,
faţă-n faţă/Unii cer moarte, alţii viaţă…“,deoarece s-au confruntat două tabere, cea favorabilă investiţiilor
particulare şi asigurărilor alternative şi cea care avea mari rezerve. Din
primul grup, dl Alexandru Păcurar, reprezentând Unitatea Centrală pentru
Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, s-a referit pe larg şi cu entuziasm
la această nouă cale de a resuscita sistemul de sănătate românesc. Menţionând
actele normative care-i stau la bază, dsa a schiţat obiectivele: finalizarea
investiţiilor începute, iniţierea altora şi oferirea serviciilor medicale
printr-un mecanism comercial. După expirarea contractului, obiectivul sanitar
este pus la dispoziţia partenerului public, dar până atunci trebuie să fie
profitabil. De aceeaşi parte a baricadei s-a situat dl Claudiu Ungureanu, susţinând
oportunitatea înfiinţării societăţilor de asigurare private, care ar oferi
posibilitatea alegerii furnizorilor de servicii medicale şi a celei mai bune
abordări pentru rezolvare.
Mai elocvent decât dl Marius Filip,
reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a fost dl prof. dr.
Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, care s-a arătat
neîncrezător în „viitorul de aur“ la care se va ajunge prin privatizarea din ce
în ce mai largă a asistenţei medicale şi prin introducerea sistemului de asigurări
private. Dsa a criticat termenii de „economie de piaţă“ şi „concurenţă“ utilizaţi
de finanţişti în sănătate, arătând că aici trebuie vorbit de competitivitate.
Principiul oricărei variante de asigurări trebuie să respecte teza egalităţii
la şanse, la justiţie şi la echitate. Or, dsa nu vede cum un bătrân sau un sărac
ar fi acceptat de o societate de asigurări particulară.
Interesante
au fost şi cifrele pe care preşedintele CMR le-a avansat privind retribuţia
rezidenţilor şi medicilor specialişti din România, comparativ cu Uniunea
Europeană. În final, a criticat campania agresivă folosită pentru introducerea
asigurărilor alternative, în decursul căreia au fost folosite plăţile
informale ca instrument de discreditare a corpului medical din spitalele
publice.