După ediţia din 2013, Capitala va găzdui
pentru a doua oară congresul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie, în perioada
24–27 iunie 2015. Despre tematica abordată şi lectorii invitaţi la evenimentul
la care „Viaţa medicală“ este partener media principal, dar şi despre
progresele din psihiatrie, am discutat cu prof.
dr. Eliot Sorel, vicepreşedintele comitetului ştiinţific.
– Sunteţi
persoana datorită căreia a fost posibilă desfăşurarea congresului Asociaţiei
Mondiale de Psihiatrie (WPA) în 2013. Ce v-a determinat să militaţi pentru
organizarea unui nou congres şi de ce împreună cu medicii de familie?
– Aşa cum s-a
întâmplat în domeniul culturii – am adus România la Washington, în 1999, la
festivalul Smithsonian –, doresc ca şi în domeniul ştiinţei şi medicinii să-i
deschidem României ferestrele şi porţile, să-i dăm ocazia de a participa
colegial într-un laborator de discuţii şi dezbateri, pentru a identifica
principalele teme ale cercetării ştiinţifice, formării, serviciilor medicale şi
deciziilor politice care vizează sănătatea. Dorim să implicăm nu doar
psihiatria, separat, ci medicii de familie şi psihiatrii din România, într-un
mod integrativ, în contextul medicii naţionale, europene şi mondiale.
– Care vor fi subiectele abordate? Pe ce
participare mizaţi?
– Vor fi prezenţi lideri ştiinţifici în
domeniu, precum prof. dr. Michael Kidd (Australia) preşedintele Organizaţiei
mondiale a medicilor de familie (WONCA), care va aborda rolul medicinii primare
în dezvoltarea unui sistem integrat medicină de familie – psihiatrie; prof. dr.
Paul Summergrad, preşedintele Asociaţiei Psihiatrilor Americani; prof. dr.
Fernando Lolas Stepke, şeful centrului interdisciplinar de studii în bioetică
de la Institutul de Studii Internaţionale al Universităţii din Santiago de
Chile; prof. dr. Linda Lam (Hong Kong); prof dr. Ahmad Mohit (Teheran); prof.
dr. David Ndetei (Nairobi). Congresul va fi deschis de preşedintele în exerciţiu
al WPA la acea dată, prof. dr. Dinesh Bughra (Londra). Aşadar, vorbim de o
participare de vârf a liderilor din întreaga lume. Am fost foarte atenţi să
avem o reprezentare într-adevăr globală, cu o paletă largă, dar complementară a
subiectelor. Dorim să continuăm latura inovativă, iniţiată anul trecut, având
în vedere unul din talentele românilor – domeniul IT. Acesta este un element
catalitic esenţial pentru integrare între medicina de familie şi psihiatrie, de
depistare precoce a acestor boli şi de îmbunătăţire a performanţelor sistemelor
sanitare. Vom avea o sesiune dedicată, condusă de profesorul Nicolae Ţăruş, de
la Universitatea „Politehnica“ Bucureşti.
– Ce beneficii aduce integrarea despre care
vorbiţi?
– În primul rând, este un mod mai eficient şi
mai eficace de a rezolva comorbidităţile din medicina de familie şi psihiatrie.
Dar este necesar să avem deciziile politice şi ale caselor de asigurări de a
aborda şi susţine această integrare. Psihiatria nu poate continua să existe
izolată, în secolul 21, ea trebuie să facă parte dintr-un sistem bine integrat,
integrativ şi colaborativ.
– Începând din acest an, în România,
contractul cu Casa de asigurări prevede ca în cadrul examenelor de bilanţ,
medicii de familie să caute şi să identifice precoce semnele de depresie şi
consum problematic de alcool. Ce însemnătate consideraţi că ar putea avea
această măsură pentru comunitatea medicală românească, pacienţi şi societate în
general?
– Este o iniţiativă binevenită, cu implicaţii şi
repercusiuni pozitive asupra tratamentului, prevenţiei, precum şi din punctul
de vedere al costurilor serviciilor sanitare. Depresia şi consumul nociv de
alcool au semnificaţie din punct de vedere clinic, dar şi implicaţii în comorbidităţi
precum bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat.
– Medicii de familie din România au drept
gratuit de utilizare a chestionarului TRIPS pentru depistarea precoce a
depresiei, anxietăţii şi alcoolismului. Cât de util este, ce date oferă, cum
sprijină specialistul în depistarea tulburărilor mintale?
– Este util, dar, ca toate instrumentele de
acest gen, e doar un început, un fel de sensibilizare asupra problemei, nu
merge în profunzime; sesizează importanţa acestor afecţiuni, în condiţiile
medicinii primare, înainte ca pacientul să ajungă la specialişti. Sper că, în
viitorul apropiat, colaborarea dintre medicii de familie şi cei de alte
specialităţi se va îmbunătăţi; acesta este motivul pentru care am organizat în
România congresul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie de anul trecut şi îl vom
organiza şi pe cel din 2015. Iniţiativa de a depista problemele de sănătate
mintală în contextul medicinii de familie este relativ recentă la nivel mondial
şi mă bucur să ştiu că România este printre fruntaşe. Acest aspect se încadrează
în proiectul pe care l-am derulat acum doi ani şi anul trecut în România,
China, India şi Iran, de a depista depresia şi comorbidităţile; rezultatele le
vom prezenta la congresul mondial de psihiatrie din luna septembrie, de la
Madrid.
– În SUA există un program de depistare
precoce a depresiei, a tulburărilor mintale în general?
– Da. La noi vorbim de o independenţă a statelor
şi o independenţă profesională, nu există o lege, un program naţional pe care să-l
aplice toţi medicii, cum de exemplu se întâmplă acum în România. Noua lege
lansată de preşedintele Obama, Affordable
Care Act, preconizează şi această iniţiativă la nivel naţional.
– Ca în orice domeniu, şi în psihiatrie
inovaţia este foarte importantă. Cât şi ce se cercetează în psihiatrie?
– Cea mai recentă iniţiativă importantă în
domeniul neuroştiinţelor, cu implicaţii pentru cercetare, servicii clinice,
formare, a fost lansată de preşedintele Barack Obama în martie anul trecut şi
este intitulată BRAIN – Brain Research
through Advancing Innovative Neurotechnologies. S-a preconizat că guvernul
federal va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru începerea iniţiativei,
iar pentru a o finaliza, în zece ani, vor mai fi necesare câteva sute de
milioane de dolari, din surse private. Proiectul e în aşteptare, acum se
dezbate în Congres alocarea acestor fonduri.
|
Prof.
dr. Eliot Sorel
este un psihiatru recunoscut pe plan internaţional, formator medical şi expert
în politici pentru sisteme de sănătate. Este fondatorul Departamentului de
management şi rezolvare a conflictului din cadrul Asociaţiei Mondiale de
Psihiatrie (WPA), membru al Colegiului Psihiatrilor Americani şi al Asociaţiei
Americane de Psihiatrie. Coordonează grupul de lucru privind bolile
netransmisibile şi îngrijiri integrate al WPA. A realizat studii importante şi
are competenţe în psihiatrie şi ştiinţe comportamentale, precum şi o vastă
experienţă în probleme de sănătate globală, managementul serviciilor medicale,
leadership în sănătate publică. |
