În
perioada 18–21 aprilie a.c., la Iaşi, s-a desfăşurat a XVI-a ediţie a Zilelor Facultăţii de Medicină Dentară şial IV-lea Congres Internaţional al
Asociaţiei Dentare Române pentru Educaţie. Tema principală a evenimentelor
a fost „Practică virtuală versus practică reală în medicina dentară“ sau„Succes versus eşec în terapii orale asistate medical“. Organizatori au fost
Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie
„Gr. T. Popa“ Iaşi şi Asociaţia Dentară Română pentru Educaţie (membră a Asociaţiei
Dentare Europene pentru Educaţie), în colaborare cu International Congress of Oral Implantologists (ICOI), Balkan Stomatological Society (BaSS),
Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, respectiv Colegiul Medicilor Dentişti
Iaşi. Manifestările s-au bucurat de participarea extraordinară a reprezentanţilor
Academiei Române, ai Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldovei, ai Universităţii
„J. W. Goethe“ din Frankfurt şi ai Universităţii de Stat de Medicină şi
Farmacie „N. Testemiţanu“ din Chişinău. Preşedintele congresului a fost dna prof. dr. Norina Forna, decan al Facultăţii
de Medicină Dentară din Iaşi, iar preşedinţi de onoare – dnii prof. dr. Hans Cristoph Lauer
(Germania) şi prof. dr. Stylianos
Dalambiras (Grecia). Cu această ocazie, pe lângă prezentarea lucrărilor ştiinţifice
de către specialiştii reuniţi la eveniment, au fost lansate şi cărţi de referinţă
în domeniul medicinii dentare, precum „Introducere în antropologia medicală
dentară“ şi „Dinţii în antropologia medicală dentară“ – autori: prof. dr. Pătru
Firu şi prof. dr. Norina Forna.
La capătul
a patru zile de prezentări de proiecte, de teme ştiinţifice, lansări
editoriale, conferinţe, cursuri, workshop-uri şi programe hands-on, am stat de
vorbă cu dna prof. dr. Norina Forna, preşedinta Asociaţiei Dentare Române
pentru Educaţie.
– Doamnă profesor, suntem la ediţia a XVI-a a
zilelor Facultăţii de Medicină Dentară. Ce noutăţi a adus aceasta faţă de cele
anterioare?
–
Putem considera această ediţie drept cea mai modernă formă de transmitere a
informaţiei în domeniul învăţământului şi a practicii în medicina dentară,
datorită comunicării pe care o avem prin intermediul proiectelor europene
coordonate de mine şi la care avem parteneri, pe lângă facultăţile tradiţionale
din ţară, şi Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii „J. W. Goethe“ din
Frankfurt, recunoscută la nivel internaţional. Prezenţa partenerului european a
oferit posibilitatea unui dialog direct, prin care să transmitem informaţia
legată de ceea ce ne propunem cu aceste proiecte, atât pe componenta teoretică,
cât şi pe cea practică. De aceea am şi intitulat congresul „Practică virtuală
versus practică reală în medicina dentară“ sau „Succes versus eşec în terapii
orale asistate medical“. Această practică virtuală va fi în cel mai scurt timp
aplicată în facultatea noastră, graţie tehnologiilor de vârf pe care le vom
achiziţiona: simulări asistate 3D, aplicarea roboţilor şi a navigaţiei în
implantologie şi investigaţiile articulaţiei temporo-mandibulare. Laitmotivul
din titlul manifestărilor guvernează domeniile cuprinse în programul acestor
zile, la care au participat, cu cercetări şi discuţii în ariile noastre de
specialitate, diverse personalităţi, atât din ţară, cât şi din străinătate.
– Aţi prezentat în aceste zile şi proiectele
pe care le desfăşoară Facultatea de Medicină Dentară din Iaşi…
– Într-adevăr, am prezentat toate cele trei
proiecte europene – „Adaptarea
ofertei învăţământului medical dentar superior la nevoile pieţei muncii şi ale societăţii bazate pe cunoaştere“, „Stagii de pregătire practică pentru
integrarea rapidă pe piaţa muncii a studenţilor specializaţi în medicină dentară“
şi „Centru de formare specialişti şi resurse umane în reabilitare orală“ –,
având de faţă partenerul din Germania, şi împreună, după discuţiile individuale
pe care le vom avea pe partea administrativă, economică şi ştiinţifică, vom
stabili strategia legată de etapele viitoare ale acestor proiecte. Suntem în al
doilea an de derulare şi ne dorim un trend ascendent: vom da tonul aplicării în
străinătate şi chiar în România a robodenţilor, care acum sunt utilizaţi doar
în Statele Unite, sau a simulării asistate 3D. Studenţii vor avea parte de tot
mai multe provocări, mai ales cea de a se acomoda cu un sistem modern de învăţare,
de formare, de realizare a tot ce se cheamă activitate practică, dincolo de
ceea ce cunosc ei la ora actuală. Studenţii sunt în centrul acţiunilor noastre,
ei vor profita de noutăţile sistemului de formare şi învăţare în care se va
intra, prin cele trei proiecte, începând din octombrie; iar adaptaţi fiind la
aceste noutăţi, vor putea pleca oriunde în Europa să poată lucra sau învăţa. În
final, pacientul este beneficiarul real al noilor tehnologii.
– Cum
vi s-au părut tinerii studenţi prezenţi la Congres?
– Aş dori să remarc faptul că, deşi erau în
vacanţă, studenţii au participat la partea teoretică – cursuri, conferinţe,
prelegeri ale speakerilor din străinătate – şi chiar la workshop-uri, chiar dacă
unele practici le vor folosi abia la terminarea facultăţii. Au participat şi la
discuţiile pe marginea proiectelor şi ca atare, din toamnă, vor fi instruiţi,
pas cu pas, asupra etapelor care trebuie parcurse pentru a le putea accesa,
întrucât sunt chiar grupele ţintă ale proiectelor în cauză.
– De
unde a venit impulsul pentru demararea acestor proiecte majore?
– Nimic nu se realizează peste noapte, nu poţi deveni
exploziv sau dominant la nivel naţional sau european decât după o arhitectură
care se realizează în mulţi ani de sacrificiu, muncă şi interes, prin colaborări
multiple la nivel european şi nu numai. Fiind parteneră în boarduri europene şi
americane, sunt la curent cu tot ceea ce este mai nou în lume, aşa că am pretenţia,
voinţa şi ambiţia să le introduc în facultatea pe care o coordonez ca decan.
Iar în tot ceea ce întreprindem, proiecte sau manifestări ştiinţifice, avem mulţi
parteneri, colaborări strânse, prin care am depăşit dimensiunea medicinii
dentare. Aşa este şi firesc, pentru că nu este numai stomatologie, este medicină.