În perioada 22–23 iunie, a avut loc, la București, conferința „Managementul Bolilor Cronice Respiratorii”. Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, întâlnirea a avut un obiectiv oarecum particular în peisajul manifestărilor Societății Române de Pneumologie (SRP): orientarea spre o zonă mai puțin acoperită în peisajul românesc – depistarea precoce şi aspectele profilactice ale afecțiunilor respiratorii. Evenimentul s-a adresat pneumologilor, medicilor de familie, alergologi, oncologi și interniști.
    Tema din acest an a fost aleasă având în vedere următorul aspect: într-un an centenar pentru România, bilanțul național și internațional privind problemele respiratorii nu arată foarte bine. Potrivit estimărilor, la nivel mondial, în anul 2016, existau 251 de milioane de persoane diagnosticate cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC). Anual, mai mult de trei milioane de persoane mor din cauza acestor afecțiuni, ceea ce reprezintă 5% din totalul deceselor. Peste 90% din decesele cauzate de BPOC au loc în țările slab sau mediu dezvoltate. Milioane de persoane suferă de afecțiuni cronice respiratorii nediagnosticate, iar aceste afecțiuni sunt de multe ori neglijate.
    Organizația mondială a sănătății estimează că, până în 2030, bolile pulmonare cronice obstructive vor deveni a treia cauza de deces în lume. Pe plan național, aceste elemente au fost punctate cu ocazia deschiderii oficiale a conferinței, unde, în prezența autorităților și a asociațiilor de pacienți, s-a arătat că în România există o frecventă îngrijorătoare a unor afecțiuni respiratorii cronice, precum: astmul bronşic la copii și adulți – aproximativ un milion de pacienți (sub 50% diagnosticați); BPOC – 9,8% din populația României (sub 40% diagnosticați, 25% din bărbați și 7% din femei); bronşiectaziile, unde se estimează că aproximativ 50% din pacienții cu BPOC au și această asociere; sindromul de apnee în somn–6% din populație; bronhopatia cronică (care cuprinde până la 40%–60% din populație); cancerul bronhopulmonar, care generează 12.000 de persoane diagnosticate anual (ocupând locul 1 la bărbați
și locul 2 la femei, cu o creștere vizibilă în ultimii ani).
    Lucrurile nu sunt mai optimiste nici în domeniul acțiunilor profilactice. La bolnavii respiratori cronici din România, prevenirea gripei prin vaccinare rămâne sub 30%, iar cea antipneumococică – sub 4%, iar 28% din români rămân tributari fumatului, cu o creștere îngrijorătoare a procentului de fumători cu vârstă între 15 și 24 de ani – de la 25% în 2014 la 29% în 2017. Toate aceste date se constituie în tot atâtea semnale de alarmă pentru lumea pneumologică românească.
    Privind cum s-au derulat abordările din timpul conferinței, cei peste 600 de participanți au reușit să aibă o oglindire pe măsură a aspectelor globale ale respirologiei românești, dar și a soluțiilor profilactice și de depistare activă a acestor afecțiuni cronice respiratorii. Prima sesiune a conferinței a avut ca temă tabagismul, iar prezentările au dezbătut probleme ca: implicațiile fumatului activ și pasiv în patologia pulmonară (dr. Corina Mărginean); implicarea fumatului pasiv în patologia respiratorie a adultului (dr. Ariadna Petronela Fildan); adevăr și incertitudine asupra factorilor de risc în bolile respiratorii (prof. dr. Doina Todea); factori de risc pentru pneumoniile de hipersensibilitate (conf. dr. Milena Man) etc.
    Cea de-a doua sesiune a fost dedicată prevenției și terapiei în bolile respiratorii în relația cu factorii de risc ai acestor afecțiuni. Diferitele metode profilactice au fost evidențiate în prezentări despre noutățile privind factorii de risc pentru cancerul bronhopulmonar (prof. dr. Gabriela Jimbor); obezitatea ca factor de risc sau comorbiditate în bolile respiratorii (dr. Ștefan Dumitrache-Rujinski); intervenția medicală, un factor de risc pentru pneumopatia interstițială difuză (conf. dr. Claudia Toma) etc.
    A doua zi a conferinței a fost alocată unei noi sesiuni de prevenție și strategie, cu accent pe obiectivele comune în patologia respiratorie. Conf. dr. Ovidiu Fira Mlădinescu a vorbit despre paradoxul obezității la pacienții cu BPOC. Dr. Oana Deleanu a abordat tema ventilației noninvazive în BPOC stabil. Dr. Edith Simona Ianosi și dr. Kikeli Pal Istvan au prezentat planul de implementare a unei strategii antifumat în Universitatea Medicală din Târgu Mureș, iar conf. dr. Irina Strâmbu a vorbit despre pneumonita de hipersensibilitate.
    Ultimele două sesiuni au fost orientate spre zona de terapie și multidisciplinaritate, având ca teme provocările generate de comorbidităților în bolile respiratorii și intervențiile profilactice și terapeutice în bolile pulmonare. Conf. dr. Doina Ecaterina Tofolean a prezentat o lucrare despre reabilitarea pulmonară și modificarea stilului de viață, realizată împreună cu o serie de colaboratori.
    Prof. dr. Monica Pop a vorbit despre comorbiditățile în BPOC. Dr. Radu Chiotan a explicat rolul managementului deficitar al patologiei ORL în apariția și dezvoltarea afecțiunilor cronice ale căilor respiratorii cronice. Dr. Mihaela Oros a vorbit despre inițierea ventilației noninvazive nocturne, ca metodă de prevenție și tratament în bolile neuromusculare. Dr. Constantin Ancuța a susținut o prezentare cu tema „Cancerul pulmonar și Tuberculoza – A fairly ordinary couple”. Noutățile în tratamentul sindromului de obezitate-hipoventilație au fost prezentate de dr. Valentin Cosei, în timp ce dr. Ruxandra Râjnoveanu a susținut o prezentare cu tema „Triplă terapie într-un singur inhalator – o alternativă terapeutică nouă la pacienții cu BPOC”. În încheiere, dr. Ana Zaharie a vorbit despre deficitul de alfa-1 antitripsină.
    Dincolo de valenţa educațională, evenimentul s-a constituit într-o platformă de discuții între medici, autorități, reprezentanții asociațiilor de pacienți și mass-media. Este de așteptat ca, și pe viitor, aceste discuții să aibă rolul de a identifica soluții concrete pentru creșterea eficienței managementului bolilor pulmonare la nivel național, dar și pentru informarea opiniei publice privind gravitatea problematicii acestei afecţiuni. Prin această manifestație, SRP a dovedit încă o dată că este activ implicată în problematica bolilor pulmonare, acoperind toate aspectele ei (științifice și educaționale, informative) și că este un partener profesional pentru identificarea strategiilor și politicilor de sănătate în domeniu. Anual, conferința reușește să aducă în atenția specialiștilor și autorităților noi informații din această arie.