În organizarea Societăţii Române de
Flebologie (SRF), a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“ şi a
Clinicii 1 Chirurgie din Timişoara, „inima“ flebologiei româneşti, s-a desfăşurat
în municipiul de pe Bega, în perioada 17–19 octombrie a.c., al XII-lea Congres
român de flebologie, având ca satelit Conferinţa naţională de chirurgie
ambulatorie.
De
peste hotare au participat prof. dr. Eberhard Rabe (Germania), preşedintele de
onoare a Uniunii Internaţionale de Flebologie (UIP), prof. dr. Felizitas
Pannier (Germania), vicepreşedinta UIP, prof. dr. Alina Frăţilă, ex-preşedinte
al Societăţii Germane de Flebologie, prof. dr. Lorenzo Tessari (Italia), prof.
dr. Tomasz Urbanek, preşedintele Societăţii Poloneze de Flebologie, prof. dr.
Athanassios Giannoukas (Grecia), prof. asoc. dr. D. Casian, dr. V. Culiuc, dr.
M. Sochirca (Republica Moldova). Congresul s-a desfăşurat după modelul european
şi mondial, dimineaţa fiind rezervată conferinţelor susţinute de personalităţi ştiinţifice
consacrate în flebologia internaţională şi naţională; după-amiaza a fost
destinată workshopului hands on în
blocul operator al Clinicii 1 Chirurgie, cu transmisie live în sala de conferinţe,
şi comunicărilor orale. Demonstraţiile operatorii au fost înscrise în cursul de
pregătire în tehnici chirurgicale minim invazive (laser, radiofrecvenţă, crio-stripping, spumă sclerozantă),
inaugurat în România la Clinica 1 Chirurgie din Timişoara, în noiembrie 2012.
În deschidere, conf. dr. Sorin Olariu, preşedintele
acestei manifestări ştiinţifice, a punctat momente din evoluţia flebologiei
româneşti, iniţiate de acad. Pius Brânzeu în anii ’50 ai secolului trecut, şi
date despre prevalenţa bolilor venoase cronice în România (32%), evidenţiate
prin mari studii epidemiologice realizate de Societatea Română de Flebologie şi
Societatea Română de Angiologie şi Chirurgie Vasculară Periferică. Prof. dr.
Eberhard Rabe a susţinut o conferinţă despre Ghidul international şi european
privind indicaţiile, contraindicaţiile, tehnicile şi îngrijirea după execuţia
injecţiilor sclerozante cu spumă sclerozantă. De altfel, flebologii români
practică scleroterapia cu rezultate foarte bune de peste 50 de ani. Achiziţia
tehnicii moderne a preparării spumei sclerozante instant cu bule mici sau
standard cu CO2 s-a dezvoltat în centre precum Timişoara,
Cluj-Napoca, Bucureşti, Craiova etc. În cadrul unui workshop, prof. dr. Lorenzo Tessari a prezentat
metoda proprie, de altfel bine cunoscută pe plan mondial şi în România, de
preparare instant a spumei sclerozante şi execuţie a injecţiilor sclerozante în
telangiectazii şi varice reticulare. Prof. dr. Felizitas Pannier a susţinut
conferinţa şi workshopul cu tehnica minim invazivă a laserului la varicele
membrelor inferioare („laser ablaţia“ endovenoasă). Prof. dr. Alina Frăţilă a
demonstrat în conferinţă şi prin workshop metoda minim invazivă a chirurgiei
endovenoase a varicelor cu radiofrecvenţă, iar conf. dr. S. Olariu a susţinut o
conferinţă pe tema crio-stripping-ului
cu dioxid de azot a venei safene mari. Prof. dr. Tomasz Urbanek a prezentat
partea poloneză din amplul program european de tratament a tromboflebitei
înalte ilio-cave prin distrucţie ultrasonică endovenoasă şi stentare precoce.
Evident, aceste metode minim invazive se bucură de o mare complianţă din partea
bolnavilor; rezultatele foarte bune şi recuperarea rapidă postterapeutică au
determinat proliferarea metodelor şi în România. Comunicările de la Bucureşti –
susţinute de dr. Ştefan Jianu, dr. Toni
Feodor –, Cluj-Napoca – conf. dr. Claudia Gherman, dr. Ana-Maria Zanfir –, Timişoara
– conf. dr. Ciprian Duţă, Chişinău – conf. dr. D. Casian, dr. V. Culiuc –,
Craiova – prof. dr. Firmilian Calotă, au relevat că în privinţa asimilării
acestor metode, precum şi a statisticilor cazuistice şi a rezultatelor aplicării
acestor tehnici minim invazive, între România şi Occident nu mai există un
decalaj major. S-a bucurat de o atenţie specială conferinţa susţinută de prof.
dr. Marian Gaspar, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Institutul
de Boli Cardiovasculare Timişoara, intitulată „Tromboza venoasă profundă şi
hipertensiunea pulmonară cronică – trombendarterectomia pulmonară, singura opţiune
de tratament“. Din prezentare, bogat ilustrată cu iconografie excelentă, a reieşit
experienţa unică în România a prestigiosului colectiv chirurgical timişorean,
precum şi relaţiile excelente cu Universitatea de Medicină şi Farmacie de la
Viena.
Comunicările
ştiinţifice din numeroase centre medicale româneşti au demonstrat că flebologia
în România este bine însuşită la capitolele examinări ultrasonice (Doppler,
continuu, duplex), examinări de CT-flebografie, IRM-flebografie, terapeutici
moderne, prevenţie a maladiei trombembolice, precum şi în terapia bolii
posttrombotice.
Un „of“ al manifestării l-a reprezentat
lipsa factorilor de decizie politică, respectiv a Ministerului Sănătăţii, Direcţiei
Judeţene de Sănătate Publică Timiş, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Este de datoria SRF să elaboreze un document cu concluziile Congresului, care să
sensibilizeze aceste instituţii ale statului cu problemele flebopatiilor în
România. Este momentul ca SRF să devină parte invitată care să participe la
elaborarea programului naţional de boli vasculare periferice. La această oră,
nicio clinică de chirurgie vasculară periferică din România nu are tradiţia, ţinuta
academică şi cunoştinţele aprofundate în domeniul flebologiei pe care le are
Societatea Română de Flebologie.
