Newsflash
Diverse

Prea puţin pentru boala Alzheimer

de Dr. Maria DRAGOTĂ - mar. 30 2015
Prea puţin pentru boala Alzheimer

Participanţii la Conferinţa naţională Alzheimer cu tema „Politici naţionale şi internaţionale în domeniul demenţelor – diagnostic precoce, îngrijirea pacientului şi cercetare“ au tras, ca şi anul trecut, un semnal de alarmă privind necesitatea aplicării planului naţional pentru demenţe. Reuniunea, la care „Viaţa medicală“ a fost partener media principal, s-a desfăşurat în Capitală, în perioada 25–28 februarie, şi a cuprins sesiuni plenare şi worshopuri dedicate specialiştilor, dar şi publicului larg, pacienţilor şi familiilor acestora, îngrijitorilor calificaţi şi familiali.

 

 

 

Neuropsihologie, neuroimagistică, genetică

 

   Cei mai tineri specialişti au putut beneficia de actualizarea informaţiilor prin participarea la cursurile care au precedat reuniunea, cu tematici din neuropsihologie (coordonator psih. Adina Cristina Popescu), neuroimagistică (dr. Mircea Medrea) şi genetică (dr. Magdalena Budişteanu).
   În cadrul cursului de neuropsihologie au fost prezentate tulburările neurocognitive majore şi minore din DSM-V, precum şi domeniile neurocognitive din acelaşi manual: atenţia complexă, funcţiile executive (planificarea, luarea deciziilor, memoria de lucru, flexibilitatea), funcţiile perceptiv-motorii (percepţia vizuală, funcţiile vizual-constructive, coordonarea perceptiv-motorie), limbajul, memoria şi învăţarea, cogniţia socială.
   Cursul de neuroimagistică, interactiv, a abordat principiile imagisticii prin rezonanţă magnetică – secvenţe şi tehnici de achiziţie IRM, postprocesare de imagini, vizualizare –, PET şi magnetoencefalografie, precum şi protocoalele imagistice în bolile neurodegenerative.
   Organizat de Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia“ Bucureşti în colaborare cu Societatea Română Alzheimer, în cadrul proiectului cu finanţare europeană „Centrul de cercetare translaţională în psihiatrie şi neuroştiinţe“, cursul de genetică a prezentat noţiuni de citogenetică clasică şi moleculară – hibridizarea fluorescentă in situ (FISH), reacţia de polimerizare în lanţ (PCR), hibridizarea genomică comparativă (array CGH), secvenţierea. De asemenea, a fost prezentată evaluarea genetică a pacienţilor cu retard mental, a celor cu tulburare de spectru autist şi a celor cu boli neurodegenerative.

 

Asistenţa persoanelor cu demenţă, deficitară în România

 

   Se estimează că, în Europa, nouă milioane de persoane suferă de demenţă, 275.000 în România. Annette Dumas, consilierul departamentului afaceri publice al UE pentru asociaţia Alzheimer Europe, a prezentat acţiunile desfăşurate în domeniu, la nivelul continentului. Proiectul „Alzheimer cooperative valuation in Europe“ (ALCOVE), cofinanţat de Comisia Europeană, a construit în ultimii doi ani o reţea cu 30 de parteneri din 19 state UE, care şi-a propus să promoveze schimbul de informaţii în domeniu. Cele patru capitole importante ale proiectului sunt: datele epidemiologice; diagnosticarea la timp a afecţiunii; drepturile, autonomia şi demnitatea persoanelor cu Alzheimer; sistemele de sprijin familial şi comunitar pentru pacienţi şi familiile acestora. La a 24-a conferinţă anuală Alzheimer Europe (octombrie 2014), 26 de organizaţii membre au adoptat Declaraţia de la Glasgow. Aceasta cheamă la crearea unei strategii europene privind demenţa, în fiecare ţară de pe continent. Semnatarii solicită liderilor politici să recunoască demenţa ca o prioritate de sănătate publică şi să dezvolte un plan global de acţiune în domeniu.
   Care este situaţia la noi? Prof. dr. Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii naţionale Alzheimer şi a conferinţei, a subliniat indiferenţa decidenţilor politici cu privire la această problematică, astfel încât strategia şi planul naţional pentru demenţe 2014–2020 a rămas în faza de proiect. La noi, încă se face prea puţin pentru această boală. Sunt rămâneri în urmă în implementarea recomandărilor organismelor UE şi în alinierea legislaţiei. Instituţiile medicale de diagnosticare şi tratament nu sunt adecvat construite. Doar câteva centre au echipe multidisciplinare specializate în diagnosticarea precoce a tulburărilor neurocognitive, nu există echipe de îngrijire mobile pentru rezolvarea situaţiilor de criză la domiciliu, iar numărul unităţilor de îngrijire este total insuficient faţă de nevoi.
   Virginia Mărăcine, profesor la Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, şi-a exprimat opiniile din perspectiva aparţinătorului unui pacient cu demenţă Alzheimer: membrii familiei nu primesc sprijinul psihologic de care au nevoie, au posibilităţi foarte reduse de a interna pacienţii în instituţii specializate, astfel că sunt copleşiţi de povara bolii.
   Masa rotundă cu tema „Strategii de dezvoltare a asistenţei pe termen lung a persoanelor vârstnice cu demenţă“ a prilejuit discuţii despre politicile la nivel european, nevoile persoanelor vârstnice cu demenţă, rolul familiei în îngrijirea acestora, crearea unui mediu prietenos cu aceste persoane. Au fost abordate teme precum: nevoia de dezvoltare a serviciilor integrate medico-sociale şi psihologice pentru aceşti pacienţi, înfiinţarea registrului pacienţilor cu demenţă, elaborarea standardelor minime de asistenţă şi a strategiilor de diagnostic precoce a demenţei, integrarea politicilor în domeniul demenţei şi asistenţei vârstnicilor, definirea unor strategii pentru coordonarea eficientă a serviciilor de asistenţă, instruirea profesioniştilor, încheierea unor parteneriate între organizaţiile implicate în asistenţa pe termen lung a persoanelor vârstnice cu demenţă, evidenţierea rolului familiei în îngrijire.

 

Biomarkeri şi imagistică avansată

 

   Pentru realizarea diagnosticului precoce este necesară detectarea unor biomarkeri în boala Alzheimer, a precizat conf. dr. Gabriel Ioan Prada. Spectroscopia prin rezonanţă magnetică furnizează un index al pierderii şi deteriorării neuronale, iar IRMf poate detecta deteriorarea funcţională. Câţiva markeri genetici au fost utilizaţi pentru a ajuta clinicianul să depisteze pacienţii cu risc de a dezvolta boala Alzheimer: presenilina 1 şi 2, mutaţia  Ɛ4 a geneiApoE, genele CLU, CR1, PICALM. De asemenea, sunt markeri proteici în lichidul cefalorahidian – codificaţi de genele alele ACE, APOE, BDNF, DAPK1, TF – asociaţi cu nivelurile de beta-amiloid în LCR.
   La rândul său, prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu a realizat o analiză integrativă a ţintelor terapeutice actuale în boala Alzheimer.
   Mihaela Roco şi Maria Moglan au propus abordarea bolii Alzheimer din perspectiva psihologului. De obicei, cercetarea psihologică privitoare la această afecţiune este orientată în domeniul tulburărilor de memorie, funcţiilor cognitive, atenţiei, exprimării verbale, comportamentului. Dar şi afectivitatea şi motivaţia sunt importante în terapia şi evoluţia bolii şi ar fi, deci, necesară stabilirea unor metode cât mai obiective pentru evaluarea acestora la pacienţii aflaţi în diferite stadii evolutive ale bolii, în vederea elaborării de programe şi tehnici terapeutice pentru tulburările motivaţionale şi afective.
   Dr. Cristina Maier a prezentat aspecte imagistice ale spectrului îmbătrânire fiziologică – declin cognitiv uşor – demenţă Alzheimer. Evaluarea gradului de atrofie cerebrală, urmărirea ariilor cerebrale în care apare pierderea neuronală precoce în evoluţia demenţei Alzheimer sunt esenţiale în cadrul diagnosticului şi pentru instituirea unui tratament cât mai precoce. Există modificări IRM ce pot ridica, în context clinic, suspiciunea de declin cognitiv uşor. Aceşti pacienţi beneficiază în particular de tehnicile RM avansate non-morfologice – spectroscopia RM, MT (magnetisation transfer), măsurătorile timpilor de relaxare T1 şi T2 şi DTI (diffusion tensor imaging), sensibile la modificările metabolice şi microstructurale din îmbătrânire. IRMf şi tehnicile imagistice de perfuzie sunt sensibile la consecinţele funcţionale ale acestor modificări şi sunt utile pentru detecţia demenţei Alzheimer în stadiu preclinic.
   Workshopurile au vizat comunicarea cu persoanele vârstnice cu demenţă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin activităţile de zi cu zi şi au fost destinate personalului de îngrijire din unităţile pentru vârstnici cu demenţă, dar şi membrilor familiei.

 

Ce rol are medicul de familie?

 

   Rolul profesionistului din medicina primară în diagnosticarea şi tratamentul bolii Alzheimer a fost subliniat de dr. Carmen Buşneag. Medicul de familie poate fi considerat coordonatorul cazului. El este cel care poate diagnostica atât pacienţii la risc de evoluţie spre demenţă, cât şi boala în faze precoce, dar poate totodată sprijini şi consilia familia pacientului, ceea ce constituie o strategie cost-eficientă. La pacienţii deja diagnosticaţi şi trataţi, medicul de familie observă potenţialele interacţiuni medicamentoase şi face recomandări privind tratamentele non-farmacologice şi modificările stilului de viaţă, Desigur, pentru aceasta este necesar ca medicii de familie să aibă acces la programe de training specific în domeniul tulburărilor cognitive şi demenţei, la comunităţile ştiinţifice, pentru a-şi actualiza cunoştinţele privind diagnosticul şi terapia acestui grup de boli. De asemenea, trebuie să colaboreze cu psihiatrii, cu centrele memoriei şi să se implice în dezvoltarea programelor de prevenire a tulburărilor cognitive.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe