Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Poveștile din spatele norilor de probleme

Viața Medicală
Iftimie NESFÂNTU luni, 27 noiembrie 2017

     Brăila, „orașul salcâmilor”, a fost de curând (12–14 octombrie) gazda conferinței „Medicina de familie, prima linie în asistența medicală”, ediția a douăsprezecea. Conferința a fost organizată de Societatea Medicilor de Medicină de Familie/Medicină Generală Brăila și s-a desfășurat în incinta Teatrului „Maria Filotti”, un cadru prietenos, deja cunoscut de mulți dintre participanți și lectori. Este un orizont de așteptări, în care fiecare invitat se poate mișca relaxat, făcându-și propriul program și bucurându-se de întâlnirea cu colegi din județ și din țară, dar și cu cadre universitare din București, Iași, Constanța, Galați etc.

 

Problematizarea urgențelor

 

 Și de această dată, ca în toate prezențele sale la Brăila, prof. dr. Daniela Bartoș a reușit să capteze interesul medicilor din sală, problematizând cazurile pe care le-a prezentat, ca și cum orice om din sală ar fi fost acolo în clinică și ar fi căutat, pe măsură ce se contura, un tablou al suferințelor pacientului. Unul din medicii de familie prezenți mi-a mărturisit că aceste prezentări sunt pentru el un prilej de autoverificare; caută să vadă încă din primele observații care este de fapt problema reală, ascunsă de multe ori sub alte simptome, și cum poate fi rezolvată. Și, de cele mai multe ori, izbutește înainte de momentul „deznodământului”.
Tema de anul acesta, „Durerea lombară, de la reumatolog la internist”, a avut multe momente de suspans. „În fața unui pacient cu dureri lombare, e nevoie să ne reamintim că ea, durerea, poate proveni de la organe din vecinătate sau chiar de la distanță, iar diagnosticul diferențial etiologic nu este deloc simplu”, spunea Daniela Bartoș. De altfel, a continuat aceasta, în toate cazurile când sunt sesizate neconcordanțe între caracteristicile durerii și rezultatele unor investigații și analize de laborator, trebuie luate în calcul și alte diagnostice, cu manifestări asemănătoare și făcute acele explorări care să ajute la eliminarea ipotezelor greșite, astfel încât diagnosticul stabilit să fie cel corect.

 

Scurt și la obiect

 

     Emoționantă și inedită a fost și expunerea psihologului Ovidiu Gavrilovici, conferențiar la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași. Acesta a abordat situația unei persoane afectate de obezitate din perspectivă narativă și a izbutit, în timp record, să-i facă pe cei prezenți în sală să înțeleagă lucruri ce par aproape de neînțeles.
     O altă prelegere a acestuia, de asemenea succintă, la obiect i-a avut în prim-plan pe acei părinți care dau bani copiilor să-și cumpere mâncare de la fast-food: „Comportamentele alimentare corecte se formează și luând masa în familie zi de zi, nu pe fugă, între două telefoane și o cafea, cu un minim necesar de timp. Câți însă mai văd astăzi cât de important este să ai timp pentru masă așa cum ai nevoie de timp pentru somn, pentru activitatea fizică și pentru grădiniță, școală etc.?”. El spune că sunt familii unde comportamentele alimentare și cele ce definesc un anumit tipar al relațiilor sunt controlate de unul din bunici, sau de unul din părinți, celălalt fiind absent și când este prezent (sau stă pe rețelele de socializare). Sunt și familii unde lucrurile fiind scăpate din mână, copilul preia controlul, devenind un mic dictator, un fel de „Domnul Goe”: „Și-apoi, ne mirăm că se ajunge la ceea ce întâlnim astăzi prin cabinetele medicilor de familie, depășiți și ei de avalanșa cazurilor de obezitate, însoțite frecvent de o cohortă de alte și alte boli”.
     Numai un roman bun ar mai fi putut transmite un volum atât de mare de informații, stări și sentimente care să ducă apoi la schimbări în abordarea unor probleme de sănătate. Dar cine mai are astăzi timp să citească sau/și disponibilitate să facă în așa fel încât mesele din familie să fie mese și nu alergătură către școală, grădiniță, serviciu?

 

Conexiuni favorabile

 

 Multe din prelegeri au asigurat, prin conținut, adevărate sinapse cu celelalte teme. Așa a fost și lucrarea susținută de Aliona Dronic, psiholog clinician și psihoterapeut la Asociația Psiterra, din Iași. Cazurile concrete, povestite simplu, au uneori efecte mai bune și de durată asupra celor care le ascultă. Informațiile se uită, poveștile prind în „magia” lor și rămân.
E o nevoie de poveste și de a regăsi propriile povești „în spatele norilor de probleme”, remarca Ovidiu Gavrilovici, care a arătat cum uneori, cu ajutor de la psiholog și de ce nu de la medicul de familie, această autodescoperire asistată alină suferințele, singurătatea, ajută la depășirea episoadelor de depresie, la recâștigarea optimismului pierdut și a speranței. Dr. Liliana Elena Chițanu, vorbind despre „Obezitate, de la prevenție la tratament în cabinetul medicului de familie”, pornind de la situații pe care le-a întâlnit, a adus la suprafață o idee subtilă: asistența medicală presupune reciprocitate. Și nu e vorba doar de medic–pacient–aparținător, ci și de atitudinea față de colegi și pacienți deopotrivă. O atitudine realist-optimistă îi ajută și pe cei în necaz să vadă partea bună a lucrurilor.
Acel „cine seamănă vânt culege furtună” se poarte regăsi și în asistența medicală: „Fiind moderat optimist și, văzând de unde se trag problemele, putem ajuta pacienții să înțeleagă că remediile țin în mare parte de ei, de o altă atitudine față de ei înșiși”. Medicul de familie, observa dr. Liliana Elena Chițanu, poate avea un rol important în managementul obezității: de la identificarea factorilor de risc (inclusiv prenatali), diagnostic, inclusiv comorbidități, până la tratament, schimbarea stilului de viață, dietă, activitate fizică, în colaborare cu medicii din alte specialități, de la caz la caz.
  Desfășurată sub auspiciile unui eveniment special, 120 de ani de la nașterea Anei Aslan, eminent geriatru brăilean, conferința din acest an a fost precedată de simpozionul de geriatrie, „Sindromul de instabilitate la vârstnic”, susținut de prof. dr. Gabriel Prada și dr. Anna Marie Herghelegiu, de la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” din București. Profesorul Prada a prezentat la finalul deschiderii oficiale un documentar cu imagini inedite din viața și activitatea prof. dr. Ana Aslan. Apoi, inspirată idee, s-a încheiat, sâmbătă, cu o sesiune specială de geriatrie, susținută de o echipă de geriatri și psihologi din Iași, condusă de prof. dr. Ioana Alexa.

 

Beneficiile lucrului în echipă

 

     Am văzut în desfășurarea conferinței de la Brăila, și anul acesta și în edițiile anterioare, ce înseamnă și cum „lucrează” un anume spirit al tradiției. „Noi, medicii de familie, suntem aproape de pacienții noștri, le cunoaștem istoria personală, problemele, trăim asemenea cu ei. La celălalt pol, clinicile universitare au o altă perspectivă, cazuri limitate, situații critice. Dar un pacient pe care l-ai operat, nu înseamnă caz rezolvat. El vine de undeva și se întoarce acolo, așa cum și bolile lui au o istorie, o poveste”, a declarat dr. Viorica Naumov, președinta medicilor de familie brăileni. Ea spune că tendința actuală în sănătate este de a urmări evoluția pacientului nu doar pe perioada internării într-o clinică, fapt ce presupune implicarea în acest proces și a medicilor de familie din rețea.
     Este foarte mare încărcarea medicilor de familie cu fel și fel de sarcini, continuă aceasta, dar important este „să nu ne precipităm, să ne găsim ritmul propriu și să nu ne băgăm peste alții, să le spunem noi ce și cum să facă”.
     „Tradiția naște tradiție” ar fi ideea care s-ar extrage de aici. Au fost invitați de seamă la această conferință, medici de familie (conf. dr. Liliana Pavel, medic de familie – Galați, dr. Daniela Ștefănescu – București) și de alte specialități, dar și profesioniști din mediul universitar. Au fost colaboratori mai vechi – prof. dr. Ioana Alexa, prof. dr. Gabriel Prada, prof. dr. Daniela Bartoș, dr. Camelia Diaconu –, dar și mai noi, cum ar fi prof. dr. Cătălina Poiană, prof. dr. Liliana Tuța, pentru prima dată la această conferință.
     Au participat medici de familie din întreaga țară; pe lângă cei din județele limitrofe, au venit și din Covasna, Mehedinți, Hunedoara, Prahova, București, Vaslui, Sibiu, Harghita: „Este o bucurie pentru noi, organizatorii, și o recunoaștere a conferinței de la Brăila. Nu vine nimeni la o asemenea manifestare dacă nu simte că îi este de folos mai departe. Tot mai împovărați de birocrație, cu restricții în a-și desfășura activitatea, noi, medicii de familie, ne dedicăm timp pentru educația medicală continuă, atât din respect pentru pacient, cât și pentru profesia și specialitatea noastră și, nu în ultimul rând, pentru cei care n-au format”, conchide președinta societății medicilor de familie brăileni.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC