Congresele de medicină sunt informative și formative. Nu voi
discuta aici valoarea științifică a unui congres de amploare cum a fost cel
național de medicină internă de anul acesta, de la Călimănești-Căciulata, pe
care o apreciem drept bună, mărginindu-ne a spune că nu este recomandabil ca un
autor să susțină mai mult de două conferințe, mese rotunde sau comunicări,
pentru a nu transforma congresul într-o reuniune de familie. La majoritatea
evenimentelor științifice, această cerință este stipulată în regulament. Cu cât
se prezintă mai multe personalități, cu atât mai bine.
Congresele sunt însă și un loc de socializare, de stabilire de
relații de colaborare și de ieșire din rutina unei activități nu rareori împinse
spre limita epuizării. Programul congreselor este încărcat și solicitant,
astfel încât se impune și intercalarea unor activități de destindere, care
împrospătează mintea și o fac mai receptivă pentru lucrările care urmează. Nu
puțini medici vin cu familia și cu copiii. La Călimănești-Căciulata, în afară
de înviorarea de dimineață, au lipsit astfel de intermezzouri. În hoteluri
există bazine de mari dimensiuni, cu ape termale, versiuni moderne ale celor
construite aici de legiunile romane care au urcat pe valea Oltului și ale căror
ruine se mai pot vedea încă la Bivolari.
Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România (SMSPR)
și-a oferit disponibilitatea pentru susținerea unui scurt moment
literar-poetic, dar propunerea o fost primită cu destulă răceală de
organizatori. Statistici recente au demonstrat însă o relație strânsă între
numărul de cărți citite și durata de viață. Pornit din Scoția, în vestul
Europei a apărut un curent în cadrul căruia medicii prescriu, alături de
medicamente, și anumite cărți spre lectură. Cehov, care a practicat medicina în
paralel cu scrisul întreaga sa viață, a vindecat mai mulți bolnavi prin operele
sale decât prin leacurile prescrise celor care au avut parte în mod nemijlocit
de îngrijirile medicale.
La congresul național de cardiologie de la toamnă, la Sinaia,
SMSPR va beneficia de un spațiu corespunzător, alocat special. Se va discuta
acolo valoarea literaturii ca terapie, vor fi prezentate operele medicilor
scriitori, chiar o mică scenetă a unui autor medic, vor fi momente de poezie,
probabil și de muzică. Sperăm ca și organizatorii altor congrese să preia
această inițiativă. Medicul este reliefat în peisajul social și prin valoarea
sa ca om de cultură. La o serie de facultăți de medicină occidentale există chiar
catedre de literatură medicală.
