UMF „Gr. T. Popa“ din
Iaşi organizează, an de an, în ziua de vineri a primei săptămâni a anului
universitar, o ceremonie a halatelor albe – metodă de responsabilizare a studenţilor care au finalizat anul I de
studiu în pregătirea lor de viitori medici. Până la această ceremonie studentul
are însă de parcurs foarte mulţi paşi. Care sunt aceştia? Aflăm de la dr.
Ovidiu Petriş, şef lucrări la UMF „Grigore T. Popa“ Iaşi, medic primar medicină
internă, specialist pneumologie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
„Sf. Spiridon“, Iaşi.
– În ce
constă această iniţiativă?
– Riscul,
pentru studenţii la medicină, de a periclita siguranţa pacienţilor, a prestigiului
de halat alb sau cel de a fi evitaţi la integrarea în serviciile medicale,
ignoraţi sau chiar respinşi, impune o pregătire practică preliminară a interacţiunii
lor directe cu pacientul. Aceasta este raţiunea eforturilor, la nivel global,
de introducere în educaţia studenţilor a învăţământului prin centre de
simulare. Ceea ce se realizează în cadrul universităţii noastre este original;
sistemul pe care l-am conceput este unic în lume. De el sunt interesate
universităţi de prestigiu din Europa şi nu numai. Din ţara noastră, lucrează la
adoptarea acestui sistem universităţi precum cele din Cluj, Târgu Mureş, Timişoara,
Craiova. Şi Facultatea de Medicină din Chişinău şi-a format un asemenea centru
de simulare, în conlucrare cu experienţa ieşeană.
– Practic, în
ce constă?
– Acest sistem
se referă la modul cum studentul poate desfăşura activitatea practică pe pe
care trebuie să o realizeze, conform obligaţiilor pe care orice instituţie de învăţământ
superior le are. În acest context, în anul 2011, în cadrul UMF Iaşi, a fost iniţiată
o direcţie de studiu intitulată Abilităţi
în manopere medicale, unde toţi studenţii de medicină, dar şi cei de la
asistenţă medicală generală au de parcurs un modul obligatoriu de 21 de ore, în
care lucrează practic, într-un centru de simulare. Intenţia noastră este ca, în
urma parcurgerii acestui modul, studenţii să dobândească abilităţi în 16
manevre medicale fundamentale.
– Punctaţi-ne
manevrele pe care studentul le învaţă în acest modul.
– La nivel
profesional, asistenţa medicală a pacienţilor impune respectarea unor proceduri
validate de dovezi ştiinţifice, astfel încât rezultatele să fie predictibile.
Pentru aceasta, toţi cei care interacţionează cu pacienţii trebuie să posede
abilităţi (skill-uri) adaptate complexităţii activităţilor efectuate. Cu menţiunea
însă că activitatea medicală, indiferent de specialitate şi de nivelul de pregătire
al celui care o practică, impune deţinerea unor abilităţi de bază,
fundamentale: spălarea medicală a mâinilor, comunicarea, utilizarea precauţiilor
medicale standard, îmbrăcămintea medicală, mobilizarea pacienţilor, reguli de
ergonomie, resuscitare medicală, asistenţă medicală a aspiraţiei traheo-bronşice
de corp străin, oxigenoterapie etc. Prestigiul de halat alb, prin necunoaşterea
acestor tehnici medicale, are şi el de pierdut. Sunt, de asemenea, manevre
medicale fundamentale, frecvent efectuate în clinici, fără a căror cunoaştere
studentul nu are cum să se implice în activitatea medicală: înregistrarea
electrocardiogramei, administrarea medicamentelor, recoltarea sângelui venos;
administrarea medicaţiei lichide orale – dulăpior mobil farmaceutic;
administrarea medicaţiei solide orale – dulăpior mobil farmaceutic; injecţia
intramusculară fesier regiunea anterioară – ventrogluteal; injecţia subcutanată;
injecţia intramusculară deltoid; asistarea pacientului pentru poziţionarea la
marginea patului şi deplasarea în salon; poziţionarea medicală a pacientului în
pat. Oricare din aceste gesturi sunt la fel de importante.
– Aceste
manevre sunt, de fapt, simulate. Aveţi un centru de simulare?
– Da, această
direcţie de studiu utilizează un centru de simulare care a fost realizat cu dotări
specifice manevrelor de efectuat. În cadrul centrului, exersarea succesivă a
rolului de executant al procedurii, pacient şi respectiv evaluator creează
condiţiile adecvate unei instruiri complete, spre care se tinde în procesul
didactic. La finalizarea protocolului, cel care efectuează tehnica primeşte de
la evaluator un feed-back prin intermediul căruia se deduc plusurile şi
minusurile din timpul manevrei. O astfel de activitate este coordonată de un
student dintr-un an mai mare cu implicare vocaţională în didactica educaţiei
universitare pentru abilităţile clinice fundamentale, care îşi completează
propria pregătire în postura de îndrumător, şi de asistente medicale cu
experienţă practică. Un singur coordonator este capabil să urmărească
activitatea a patru echipe de câte trei studenţi, implicaţi permanent, lucrativ
în manevra medicală studiată.
– Stundenţii
care au participat la acest modul cum l-au receptat?
– Cei din anul
I, de la specializarea medicină în limba română ori în limbile franceză şi
engleză, cât şi cei de la specializarea de asistenţă medicală, au fost şi sunt
foarte încântaţi. Este un modul de studiu receptat favorabil de ei, pentru că în
urma celor 21 de ore au doar de câştigat. Toate aceste eforturi din cadrul
centrului de simulare vizează însă finalitatea în cadrul practicii de vară. Cu
o durată de trei săptămâni, între anul I şi anul al II-lea, aceasta reprezintă
unul dintre cele mai importante momente în vederea instruirii. Credem în logica
unei mai eficiente interacţiuni a studentului cu un coleg decât cu instituţia
clasică a profesorului. Respectul colegial reciproc şi normele civilizaţiei
autentice completează un mediu propice pregătirii studentului. Se respectă
astfel şi un concept ce va domina în viitor cariera profesională, acela al peer
review-ului, ce statutează importanţa aprecierii pe care o obţii în rândul
comunităţii profesionale, constituită din colegi şi nu din ierarhii limitative.
– De ce se numeşte ceremonia halatelor albe?
Unde a fost introdusă pentru prima dată?
– Este
un simbolism iniţiat de Facultatea de Medicină a Universităţii Pritzker Chicago
în 1989 şi promovată de Universitatea de Medicină şi Chirurgie Columbia, acelaşi
for academic ce introducea în premieră în Statele Unite ale Americii titulatura
de Doctor în Medicină (M.D.), actualmente fiind clasată de Academic Ranking of
World Universities pe poziţia a cincea între şcolile de medicină, la nivel
mondial. Reprezintă un
moment aparte, perceput ca atare de studenţi şi de
asistenţii medicali – mentori asociaţi. Sunt rememorate momentele de dezvoltare
ale Centrului de simulare în anul anterior, activităţile din practica de vară utilizând
ca suport pozele realizate de studenţi în activitatea lor. Fiecare student
participant la proiect este apoi îmbrăcat de mentorul său cu simbolul profesiei
medicale – halatul alb – ca recunoaştere şi conştientizare deopotrivă a
apartenenţei într-o categorie profesională prestigioasă. Este posibil ca acest
lucru să fie şi refuzat de mentor, în cazul unei practici medicale eşuate – până
în prezent neexperimentând nicio astfel de situaţie. La nivel mondial, UMF
„Grigore T. Popa“ Iaşi este prima universitate cu învăţământ în limba română
care a adăugat în simbolistica sa ceremonia de halat alb, la 5 octombrie 2012. 
