Zilele Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof.
dr. N. Oblu“, desfăşurate recent la Iaşi, au marcat patru decenii de activitate
a primei şi celei mai mari instituţii medicale din România, dedicată patologiei
sistemului nervos. Interesul aparte acordat evenimentului s-a putut observa şi
din prezenţa oficialităţilor judeţene şi municipale, precum şi a numărului mare
de specialişti şi de studenţi.
Profesorii Ludovic Russ senior (1816–1888),
Leon Scully (1853–1912) şi Amza Jianu (1881–1962) sunt consideraţi deschizători
de drum în neurochirurgia ieşeană şi românească. În 1910, profesorul Jianu a
imaginat un procedeu de craniectomie decompresivă, şi, în premieră la Iaşi, a
extirpat tumori ponto-cerebeloase. Profesorul Al. Moruzi (1900–1957), în
colaborare cu profesorul Leon Ballif (1892–1967), directorul Spitalului Socola,
au realizat primul serviciu de
neurochirurgie din România, în anul 1933. În centrul ieşean de la Socola, a
abordat, cu îndemânare şi tenacitate, capitole importante din patologia
sistemului nervos, iar istoria medicinii îl aşază în galeria creatorilor
neurochirurgiei moderne româneşti.
Avându-i mentori pe profesorii Gr. T. Popa şi
Al. Moruzi, prof. dr. Nicolae Oblu (1912–1995), a preluat în anul 1951
conducerea serviciului de neurochirurgie, pe care l-a dezvoltat progresiv până
la treapta de clinică neurochirurgicală. Cu vocaţie creatoare, profesorul Oblu
a fondat primul spital de neurochirurgie
din România, inaugurat la Iaşi, în 1972, de ziua Sfintei Parascheva.
„Concret, în realizarea construcţiei acestui spital, profesorul, ca un adevărat
inginer constructor, a urmărit fiecare etapă a proiectului. Împreună cu
arhitectul I. Dariescu, a gândit modul de funcţionare interdisciplinar a
tuturor specialităţilor care se ocupau de patologia sistemului nervos –
neurochirurgie, terapie intensivă, neurologie, oftalmologie, ORL, recuperare
neuromotorie, explorări funcţionale. Denumirea iniţială a instituţiei a fost
Spitalul Clinic nr. 3, iar din august 2002 s-a numit Spitalul Clinic de Urgenţă
«Sf. Treime», apoi, din noiembrie 2007, «Prof. dr. N. Oblu»” este patron
spiritual al instituţiei“, afirma dr. Lucian Eva, managerul spitalului.
Vorbitorul a mai menţionat că marcarea
momentului are valoare nu numai prin tradiţia dobândită, ci şi prin realizările
spitalului în domeniul asistenţei medicale, cercetării ştiinţifice şi activităţii
didactice. „Inaugurarea acestei unităţi spitaliceşti reprezintă una din cele
mai importante realizări ale medicinii ieşene, precum şi consacrarea Şcolii de
neurochirurgie ieşene pe plan naţional. Spitalul îşi datorează existenţa
personalităţii profesorului dr. Nicolae Oblu, care a ştiut să convingă
reprezentanţii administraţiei acelor vremuri că în zona Moldovei este nevoie de
un spital de neurochirurgie.“
Programul, extrem de complex, a fost
structurat pe sesiuni, adresate specialiştilor în neurochirurgie, neurologie,
oftalmologie, ATI, medicină de urgenţă, imagistică, anatomie patologică, dar şi
rezidenţilor ori asistenţilor medicali. Trainingurile invitaţilor străini au
abordat: „Stroke in pediatric patients“ (Patrick Courtheoux, Franţa), „AVMs and
DAVFs how to treat, ONYX experience“ şi „Modern aspects in endovascular
treatments of cerebral aneurysms“ (Rosario Papa şi Antonio Pitrone, Italia). De
interes s-au bucurat prezentările „Istoricul primului cluster de imagistică
medicală din România“ (prof. dr. Cipriana Ştefănescu, prof. dr. Danisia Haba),
„How to do it? Un spital curat în România“ (dr. Andreea Moldovan, dr. Ioan
Cotoara, dr. Laura Dobrin, dr. B. Moldovan), „Neurologia şi arta“ (dr.
Florentina Danciu).
Şcoala de neurochirurgie din Capitală, în
frunte cu prof. Alexandru Vlad Ciurea, a participat şi susţinut comunicările:
„Sofia Ionescu – povestea remarcabilă a primei femei neurochirurg din lume.
Omagiu“ (prof. dr. A. V. Ciurea, prof. dr. H. Aldea, dr. G. David, stud. H. A.
Moisa), „Limite operatorii în patologia neurochirurgicală intracraniană“ (prof.
dr. A. V. Ciurea, prof. dr. N. Ianovici, dr. C. Mihalache, dr. I. Luca-Husti,
stud. H. A. Moisa), „Studiu comparativ între anatomia normală şi patologică a
omului şi delfinului“ (prof. dr. A. V. Ciurea, stud. H. A. Moisa), „WFNS –
neurosurgical news“ (prof. dr. A. V. Ciurea).
Neurochirurgii clujeni au fost reprezentaţi
de prof. dr. Ştefan Florian, care a discutat despre tratamentul chirurgical al
tumorilor trunchiulului cerebral. Totodată, le-a declarat organizatorilor: „Tot
ce aţi realizat aici este unic şi la acest nivel este foarte greu de ajuns. La
Iaşi, spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, aveţi oameni care au sfinţit acest loc.
Întotdeauna am apreciat centrul de neurochirurgie ieşean pentru tenacitate,
pentru faptul că a reuşit să păstreze o anumită conduită, morală şi profesională,
deosebită de ceea ce ştiam şi vedeam în restul ţării. Am încercat să fac ceva
similar în Cluj. Însă, noi nu avem încă oameni care să înţeleagă rostul şi
menirea unei secţii de neurochirurgie, a unui centru de neuroexcelenţă. Sper ca
la un moment dat să putem deştepta spiritele comunităţii pentru a crea ceva
asemănător ca
funcţionalitate, renume, gândire, realizări şi profesionalism. Nu
este de mirare că la Iaşi s-au făcut investiţii, pentru că aici a început
neurochirurgia românească şi aici trebuie să fie fruntea neurochirurgiei româneşti. Toate aceste vi le spune un om
care se străduieşte să mute centrul de greutate spre Cluj, dar dv. aveţi toate
condiţiile să fiţi la înălţime!“.
Asistenţii medicali au fost implicaţi ştiinţific
în eveniment şi au intervenit cu teme de larg interes: „Studiul stresului
profesional asupra angajaţilor din sistemul sanitar public vs. privat“ (as. med. Dana Gânju), „Copilul tău vede bine?“ (as.
med. Mihaela Lohan, as. med. Loredana Trofin, Radu Trofin) şi „UPU în slujba
lui Bachus“ (as. med. Maria Magdalena Cărăuş, as. med. Mihaela Pricop). O altă
temă interesantă a fost aceea privind accesul pacienţilor în stări terminale la
preparatele farmacologice specifice aflate în curs de cercetare.
Menţionăm şi masa rotundă „Îndrumare
metodologică pentru serviciile neurochirurgicale din regiunea Moldovei.
Prezentarea protocoalelor clinice pentru neurochirurgia de urgenţă. Discutarea
cazurilor-problemă întâlnite în teritoriu.“
Prof. dr. Nicolai Ianovici, coordonatorul
comitetului ştiinţific, scria în cuvântul înainte din buletinul informativ tipărit
cu acest prilej că „oricâtă dotare materială ar avea, un medic, fără echipă, fără
curaj, fără entuziasm nu va cuceri Everestul medical“ şi că este nevoie de o
„dizlocare din rutină“ a personalului medical din România pentru a performa.
Iar la încheierea manifestării, ne-a declarat: „Nu credeam să puteam ajunge la
standardele de astăzi, deşi după anul 1990 am vizitat foarte multe centre de
neurochirurgie din lume şi întotdeauna mă întrebam: oare de ce 
mai participăm la congrese, simpozioane... vizităm, vedem,
dar nimic nu putem face?! Eu povesteam experienţele mele, dar nimic nu se
realiza concret la noi. Ştim cu toţii cum au fost politicile sanitare imediat
după anii 1990. Acum însă, coordonez Secţia I neurochirurgie, care are 70 de
paturi, opt medici şi 40 de oameni ca personal de asistenţă. Rezolvăm cazuri de
patologie neurochirurgicală generală. Sunt două săli de operaţie, dotate cu
microscop operator, C-Arm, ecograf intraoperator. Secţia are în componenţă
neuronavigaţia, monitorizarea presiunii intracraniene, chirurgia spinală,
neurooftalmologia şi neurochirurgia pediatrică. În prezent se lucrează la
implementarea monitorizării intraoperatorii şi tratamentului durerilor cronice
rebele, prin implantarea de electrozi“.
Neadmiţând
mediocritatea, asemeni profesorului Oblu, încurajând spiritul de echipă şi
comunicarea, întărind disciplina financiară, crescând transparenţa utilizării
fondurilor, îmbunătăţind condiţiile hoteliere şi calitatea serviciilor, a
experienţei pacienţilor şi a familiilor acestora, încurajând cercetarea şi
parteneriatele ştiinţifice, spitalul ieşean poate deveni acel Centru de excelenţă
în ştiinţele neurale la care aspiră.
