Desfăşurarea optimă a Programului naţional de
imunizare ar trebui să aibă la bază un parteneriat eficient şi coerent al
trinomului alcătuit din profesioniştii din sănătate, societatea civilă,
mass-media. Acesta a fost mesajul-cheie al celei de-a doua ediţii a Conferinţei
naţionale „Actualităţi în vaccinologie“, organizată la 5 aprilie a.c., în
Capitală, de Societatea Română de Microbiologie, la care au participat medici
epidemiologi, microbiologi, pediatri, neonatologi, infecţionişti, ginecologi,
pneumologi, medici de medicină şcolară, medicină de familie etc. Evenimentul
cu caracter interdisciplinar a urmărit facilitarea schimbului de informaţii,
precum şi găsirea soluţiilor optime în managementul eficient al vaccinării şi
al bolilor prevenibile prin vaccinare.
Printre
temele dezbătute s-au numărat: provocările actuale ale bolilor prevenibile prin
vaccinare – poliomielita, rujeola, rubeola, tusea convulsivă –, supravegherea
infecţiilor pneumococice în contextul introducerii vaccinului pneumococic,
vaccinarea HPV, comunicarea şi colaborarea interdisciplinară pentru promovarea
vaccinării. Dr. Viorica Gheorghiu a discutat despre circulaţia virusului polio
în contextul internaţional actual şi a prezentat ghidul de comunicare pentru
creşterea acoperirii vaccinale, elaborat în cadrul unui proiect al ECDC, care
se doreşte un instrument util de îmbunătăţire a comunicării dintre cadrele
medicale şi părinţii/aparţinătorii copiilor ce urmează a fi vaccinaţi. Prof. dr
Doina Pleşca a prezentat rolul vaccinului pneumococic conjugat 13-valent în
prevenţia bolilor pneumococice la copil, iar prof. dr. Florin Mihălţan a
subliniat utilitatea vaccinării pacienţilor cu BPOC – antipertussis,
antipneumococică, antigripală. Rezistenţa la antibiotice la copii sub cinci ani
cu portaj nazal a fost urmărită de dr. Oana Falup-Pecurariu şi colab. într-un
studiu prospectiv observaţional pe cinci ani (2009–2013), ce a cuprins 183 de
copii internaţi la Spitalul Clinic de Copii Braşov cu diagnosticul de
pneumonie. Rezultate: în grupul de copii proveniţi dintr-un mediu social
precar, numărul de zile de spitalizare este mai mare şi rezistenţa la
antibiotice a pneumococului este mai crescută, începând de la vârsta de trei
luni. Campania Societăţii Naţionale de Medicina Familiei privind prevenirea
cancerului de col uterin, debutată anul trecut, a fost adusă în atenţie de dr.
Valeria Herdea, care a discutat şi despre conceptul de interdisciplinaritate în
implementarea la nivel local a politicilor de vaccinare. Tot despre strategii
de comunicare a vorbit şi dr. Victor Olsavszky, şeful Biroului OMS România.
Iată
cele mai importante concluzii în urma discuţiilor şi dezbaterilor, susţinute de
conf. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi
coordonatorul conferinţei, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, prof. dr. David
Greenberg (Israel), prof. dr. Luminiţa Iancu, conf. dr. Geza Molnar, dr.
Daniela Piţigoi, dr. Adriana Pistol etc. Provocările referitoare la imunizare,
la nivel naţional, constau în faptul că la mai multe tipuri de vaccinuri,
acoperirea vaccinală a scăzut sub 90%, cu o tendinţă descrescătoare în ultimii
ani, nesatisfăcătoare, care trebuie inversată, pentru a evita riscul
izbucnirii unor epidemii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o
acoperire vaccinală medie de 95%. Cu toate că Europa este una din regiunile în
care poliomielita a fost eradicată, din cauza situaţiei internaţionale, a migraţiei
din Siria sau din alte zone din subcontinentul indian, există o circulaţie de
tulpini ale virusului polio, de aceea autorităţile de sănătate publică de pe
continent trebuie să ia măsuri preventive pentru a evita izbucnirea bolii. Altă
situaţie preocupantă e cea a vaccinării antipertussis, care se dovedeşte, după
ani de utilizare, insuficient de imunogenă pentru asigurarea protecţiei pe
toată durata vieţii. În ceea ce priveşte rujeola şi rubeola, au fost înregistrate
numeroase cazuri în ţara noastră, din cauza acoperirii vaccinale insuficiente,
alarmante fiind cazurile de rubeolă congenitală, care determină sechele grave.
Strategiile pentru creşterea acoperirii vcaccinale au mai multe elemente:
administrative – autorităţile de sănătate publică să furnizeze vaccinul
totdeauna la timp, tuturor copiilor, să nu existe întreruperi ale administrării;
comunicare optimă cu medicii de familie, care sunt cei care administrează
majoritatea vaccinurilor, informarea mass-media şi a publicului. Se observă o
oarecare reticenţă în rândul populaţiei cu privire la utilitatea vaccinării,
lucru cauzat şi de informarea deficitară sau de transmiterea mesajelor
eronate cu privire la rolul şi importanţa vaccinării (de exemplu rolul presei
în eşecul campaniei de vaccinare anti-HPV din 2008), precum şi de eradicarea
mai multor boli; de aceea, sunt necesare campanii de informare pentru prevenţie
generală şi de conştientizare asupra riscurilor nevaccinării. Privitor la
vaccinarea antipneumococică, doar atunci când vom cunoaşte circulaţia
diferitelor serotipuri de pneumococ în patologia invazivă vom putea urmări
realmente beneficiile vaccinării generalizate sau selective pe grupe de risc.
