Newsflash
Diverse

Pacientul diabetic, între iluzie și realitate

de Dr. Daciana TOMA, Dr. Anca BĂLAN - dec. 15 2016
Pacientul diabetic, între iluzie și realitate
     Ne-am obișnuit deja, în România, că „viața bate filmul”. O sintagmă care se potrivește perfect și în ceea ce privește managementul diabetului zaharat tip 2 (DZ2). Două manifestări științifice importante în viața medicală românească, desfășurate în luna octombrie a acestui an, au încercat să realizeze un dialog constructiv între medicii diabetologi și medicii de familie (MF) pentru realizarea unui management eficient al DZ2 în România: al 14-lea congres al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNMB) – desfășurat în perioada 19–21 octombrie la Cluj-Napoca și al optulea congres al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) – desfășurat în perioada 26–29 octombrie la Iași.
     Motivele acestui demers izvorăsc din realitatea momentului, realitate care are mai multe aspecte. Astfel, conform Federației internaționale de diabet (IDF), în România, la grupa de vârstă 20–79 de ani, prevalența DZ 2, în anul 2014, a fost de 9,3% (aproximativ 1,5 milioane de pacienți), cu o rată a deceselor datorate DZ, la pacienții cu vârstă peste 60 de ani, de 32,1%. Sunt valori mult crescute față de media europeană, unde prevalența DZ este de 7,9%, respectiv o rată a deceselor datorate DZ la pacienții cu vârstă peste 60 de ani de 23,1%.
     Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) din România declară pentru același an – 2014 – date diferite provenite de la departamente diferite. Astfel, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate declară o prevalență de aproximativ 1,5 milioane de pacienți cu DZ2 la grupa de vârstă 20–79 de ani. Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică declară 918.886 de pacienți cu DZ2 raportat la întreaga populație, adică mai puțin cu aproximativ 600.000 de pacienți față de prima sursă. Explicația acestor diferențe este greu de găsit, dar poate proveni din faptul că pe documentele INSP traducerea în engleză pentru DZ este în continuare „sweet diabetes”. Din păcate, nu este o glumă.
     Conform Institutului Național de Statistică (INS), la sfârșitul anului trecut, 43,6% din populația României trăia în mediul rural. Erau înregistrați, la acel moment, 439 de specialiști în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice (în sectorul public și în cel privat) și 301 rezidenți. Tot atunci erau înregistrați 12.333 de medici de familie din care 37,28 % în mediul rural. Nu trebuie omis faptul că o parte din specialiști în DZ lucrează exclusiv în mediul privat. În zonele urbane cu deficit de medici diabetologi, casele județene de asigurări de sănătate au desemnat medici de alte specialități (medicină internă, endocrinologie) pentru îngrijirea pacienților cu DZ2. În mediul rural însă nu există nici specialiști de diabet, nici medici desemnați, în timp ce un procent important al medicilor diabetologi practică în București.
     Potrivit legislației în vigoare referitoare la Programul național de diabet, diagnosticul de DZ2 este pus de medicul diabetolog (sau de medicul desemnat). Inițierea tratamentului, inclusiv cu antidiabetice orale (ADO), se face exclusiv de către medicul diabetolog sau cel desemnat, care are obligația de a elibera rețeta pentru tratamentul pe trei luni. Ei vor elibera scrisoare medicală conform anexei 43, cu o valabilitate de șase luni. Rețeta compensată poate fi prescrisă de medicul diabetolog, în tranșe de câte trei luni, sau, odată ce terapia a fost inițiată de acesta, în baza scrisorii medicale, medicul de familie va prelua eliberarea rețetei. Medicii de familie desemnați (în zonele în care există deficit de medici diabetologi) pot transcrie medicația ADO pentru trei luni, după care au obligația să trimită pacientul pentru control și pentru o nouă scrisoare medicală. Prezentarea pacientului la medicul diabetolog se face cu bilet de trimitere doar la prima consultație, ulterior nemaifiind nevoie de acest document, decât în caz de internare. Determinarea HbA1c decontată de CNAS poate fi recomandată doar de medicul diabetolog, o dată la șase luni pentru un pacient, indiferent de nivelul de control al diabetului. Și aceasta în măsura în care există fonduri la laboratoare. Deși DZ2 a fost inclus în grupul afecțiunilor cronice pentru care se face management de caz la nivelul MF, care include evaluare inițială și monitorizare la șase luni, MF nu poate recomanda determinarea HbA1c decontată de CNAS. Este iluzoriu să credem că respectând prevederile legislative actuale putem vorbi despre o îngrijire corectă a pacienților cu DZ2, în special a celor care trăiesc în mediul rural.
     În cadrul congresului FRDNMB, a avut loc o dezbatere medici diabetologi–medici de familie, în care fiecare parte și-a prezentat opinia în legătură cu modul în care se face îngrijirea pacienților cu DZ2 în România. Membrii grupului de lucru de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice al SNMF au prezentat o sinteză a situației din județele din care provin. În esență, mesajul acestora a cuprins următoarele idei: acoperirea cu medici diabetologi (și medici desemnați) este bună în municipii și orașele mari, dar este deficitară sau inexistentă în orașele mici; decontările de analize prin CNAS sunt cvasiinexistente; accesul pacienților la medici de alte specialități pentru monitorizarea complicațiilor DZ2 este dificil. Soluțiile propuse de MF au vizat în special: posibilitatea diagnosticării DZ2 de către MF; realizarea unui registrul de DZ funcțional; inițierea tratamentului cu ADO de către medicul de familie și preluarea pacientului cu control glicemic bun; valabilitatea scrisorii medicale să fie crescută la un an; plata corespunzătoare; instruirea MF.
     În cadrul Congresului SNMF de la Iași, grupul de diabet al SNMF a organizat o sesiune cu titlul „Modele europene de îngrijire a pacientului cu diabet”, în care a fost comparat modelul de îngrijire din România cu cele din țări cu tradiție în medicina de familie: Olanda și Anglia. Concluzia acestei sesiuni a fost că în aceste țări îngrijirea pacientului cu DZ se face în cadrul unei echipe multidisciplinare, MF este cu adevărat implicat în depistarea, diagnosticul și tratamentul DZ2, registrul de diabet asigură comunicarea între specialiști/membrii echipei de îngrijire.
     Atât la Iași, cât și la Cluj a fost prezentat mesajul colegei medic de familie din județul Tulcea, unde există doar un medic desemnat în contract cu CJAS. Aceasta spune: „Situația la noi în județ este un pic particulară, având în vedere satele din Delta Dunării. Din Deltă nu se poate ajunge în Tulcea decât pe apă. Există o singură cursă de pasageri pe zi, care pleacă dimineața dinspre Deltă și ajunge în Tulcea în jurul orei 12, ca pe urmă să plece înapoi la 12,30. Asta presupune ca pacientul diabetic din Deltă să vina azi cu „pasagerul”, să meargă după-amiază, contra cost, la cabinetul particular al medicului care îl are în evidență (asta dacă e primit, pentru că de obicei se fac programări de pe o zi pe alta), să doarmă pe la rude (în cel mai fericit caz) sau la hotel în Tulcea și să plece a doua zi acasă. Înțelegeți cam ce costuri presupune asta și câți dintre ei mai vin la acel control la șase luni – maximum 5%. Nu mai iau în calcul situația când Dunărea este înghețată sau îi prinde un îngheț sau viscol la Tulcea și pe Dunăre nu se mai circulă una-două săptămâni”.
     Este adevărat, nu toți MF doresc să își asume îngrijirea pacientului cu DZ, nu toți medicii diabetologi cred că MF român ar fi vreodată în stare să pună diagnosticul de DZ, să inițieze tratamentul cu ADO sau să aprecieze corect nivelul de control glicemic al unui pacient cu DZ2. Credem însă cu tărie că trebuie găsită o soluție pentru pacienții cu DZ care nu au acces facil la medicii diabetologi pentru că merită și ei o șansă. Este evident însă că doar împreună putem schimba lucrurile, dar pentru asta este important să ne asumăm cu toții realitatea și să forțăm decidenții să o recunoască și să inițieze schimbările necesare.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe