Newsflash
Diverse

O incursiune în lumea viselor

de Cristina GHIOCA - nov. 16 2018
O incursiune în lumea viselor
Influenţa activităţilor din timpul zilei asupra viselor a fost raportată de Sigmund Freud încă din secolul al XIX-lea. Acesta spunea că în orice vis putem găsi referinţe la experienţele din ziua
precedentă. Teoria sa a fost demonstrată de numeroase studii comportamentale efectuate în acest sens. Rezultatele a două astfel de cercetări au arătat că în 63%, respectiv 83% din cazuri, experienţele din viaţa de zi cu zi au reprezentat sursa viselor. De asemenea, în 0,5% până la 2% din situaţii, acestea au fost replicate direct în vise. Mai mult de atât, experienţele din timpul zilei încorporate în vise sunt mai intense din punct vedere emoţional decât cele neîncorporate.
Un rol deosebit de important în procesarea amintirilor recente și emoţionale îl are somnul REM (în care se produc cele mai numeroase și cele mai intense vise). Acesta creează o consolidare selectivă a amintirilor emoţionale și modulează răspunsul emoţio­nal asociat cu anumiţi stimuli.
Într-un studiu efectuat recent, Jean-Baptiste Eichenlaub a arătat că formarea conţinutului din vis, asociat cu evenimentele din viaţa curentă, este relaţionată cu activitatea undelor cerebrale Theta ale somnului REM (un tip de unde mai lente care se formează atunci când organismul este relaxat). Aceste date au dus la desprinderea unor concluzii potrivit cărora visul ar putea reflecta amintirile emoţionale create în timpul zilei și procesate în somnul REM.
Alte studii au arătat că amintirile reproduse în vise își au mai des originea în întâmplări petrecute cu o zi sau două înaintea producerii acestora sau în cele petrecute cu cinci până la șapte zile în urmă. În concluzie, psihologul a subliniat că abilitatea oamenilor de a-și aminti ceea ce au visat este asociată cu o anumită organizare funcţională a creierului, nefiind corelată cu o stare de vigilenţă.

Între realitate și vis

Definiţia acţiunii de a visa s-a schimbat de-a lungul timpului, a explicat psih. Jean-Baptiste Eichenlaub. Visarea poate fi definită ca „o experienţă mentală în timpul somnului, care poate fi amintită și raportată după trezire”.
Acţiunea presupune trei etape consecutive: experienţa visului – producerea reprezentărilor mentale în somn; amintirea visului – memoria după trezire, a reprezentărilor mentale din timpul somnului; și raportarea visului – descrierea acestor reprezentări. Deși există o varietate mare de raportări ale viselor, de-a lungul timpului au fost identificate anumite caracteristici comune: ciudăţenii sau incongruenţe cu viaţa reală, o reducere proeminentă a controlului voluntar, manifestări de emoţii pozitive sau negative, trimiteri la întâmplări din viaţa reală etc.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe