Asociaţia
Română pentru Studiul Ficatului (ARSF) şi
Fundaţia „Academician Marin Voiculescu“ organizează, pe parcursul a trei zile –
în perioada 9–11 octombrie a.c. – la Bucureşti, cel de-al XXIII-lea Congres
ARSF, al IV-lea Curs Balcanic de Hepatologie şi al III-lea Congres
Romano-Francez de Hepatologie. În plus, faţă de anii anteriori, de această dată
vor mai avea loc un Simpozion dedicat cancerului hepatic şi unul dedicat
examenului tubului digestiv cu video-capsula. Participanţii vor beneficia de 20
de credite EMC din partea Colegiului Medicilor. Profesorul Mihai Voiculescu,
preşedinte al ARSF ne-a dezvăluit câte ceva din ceea ce se va întâmpla atunci.
– Iată că un nou congres bate la porţile
hepatologiei româneşti. Cu ce gânduri aţi pornit în organizarea ediţiei din
acest an?
– Cei doi coorganizatori, ARSF şi Fundaţia
„Acad. Marin Voiculescu“, dedică aceste congrese tinerilor medici nu numai din
specialitatea de gastroenterologie, ci şi celor din specialităţi precum
medicina internă, bolile infecţioase, virusologia, anatomia patologică, precum şi
medicilor de familie. Prelegerile, care vor fi în limba franceză, engleză sau
română, vor aduce cele mai recente informaţii despre infecţia VHB, VHC şi VHD,
despre cancerul hepatic, ciroza hepatică, ficatul gras.
– Pe ce participare contaţi de această
dată? Mă refer, cu precădere, la specialiştii care vor fi prezenţi aici.
– Cei mai renumiţi specialişti în
domeniu, şefi de disciplină sau de proiecte din România, precum şi din Europa
vor fi prezenţi la congres. Ei vor aborda subiecte fierbinţi, cum ar fi: noi
perspective terapeutice în infecţia virusal-hepatitică, actualităţi în
diagnosticul cirozei şi al complicaţiilor acesteia, tratamentul modern al
cancerului hepatic. La acest congres va conferenţia şi preşedintele Asociaţiei
europene a bolnavilor de boli hepatice – Achim Kautz, cu care avem de mai multă
vreme o foarte bună colaborare. Dintre participanţii români, îi amintesc pe
profesorii: Adrian Streinu-Cercel, Dan Dumitraşcu, Oliviu Pascu, Carol Stanciu,
Alexandru Oproiu, Anca Trifan, Dan Olteanu, Monica Acalovschi, iar dintre
invitaţii străini îi menţionez pe profesorii: Patrick Marcellin, Fabien Zoulim,
George Papatheodoridis, Emanuel Manesis, Cihan Yurdaydin, Zahary Krastev, Peter
Ferenci, Lawrence Serfaty.
– Cum va fi structurat congresul şi ce
va aduce el nou pentru hepatologia românească?
– Congresul se va desfăşura pe parcursul
a trei zile, cu patru sesiuni în fiecare zi şi trei simpozioane, intercalate între
sesiuni. Un loc deosebit îl va ocupa simpozionul privind diagnosticul tubului
digestiv prin videocapsula de ultimă generaţie. Atât videocapsula, cât şi
softul de interpretare a imaginilor sunt de cea mai recentă dată. Alte teme, de
mare noutate, care se vor dezbate în cadrul simpozioanelor, se referă la cele
mai recente progrese în terapeutica bolilor hepatice, tratamentul modern al
hepatitelor virusale cu noi molecule, care vor fi în curand introduse şi la noi
în ţară. De asemenea, se vor prezenta noi proceduri de distrugere a nodulilor
hepatici canceroşi. Este vorba de substanţe care se injectează transarterial,
direct în nodulul tumoral. Vom prezenta, pentru prima dată în România, noi agenţi
distructivi ai nodulilor tumorali. Acestea sunt noutăţi absolute pe care
congresul de anul acesta le va aduce.
– Aveţi nume sonore printre vorbitori.
Puteţi da câteva exemple de subiecte pe care aceştia le vor prezenta?
– Da, doresc să-i menţionez în special
pe profesorii Patrick Marcellin şi Fabien Zoulim (Franţa), care vor prezenta
viitoarele strategii de eradicare a virusului B, şi pe profesorul Cihan
Yurdaydin (Turcia), care va conferenţia despre noi scheme de tratament în
coinfecţia virusului hepatitic D. Apoi, din România, prof. dr. Gabriela Oprişan,
cercetător principal la Institutul Cantacuzino, va aduce în discuţie importanţa
genotipării virusului C şi predicţia răspunsului terapeutic, pornind de la
factorii predictivi legaţi de acest virus. De asemenea, prof. dr. Monica
Acalovschi va prezenta o lucrare privind riscul cancerului hepatic la bolnavii
cu infecţie VHB şi VHC.
– Congresul va începe şi se va
finaliza. Ce va urma după acest moment?
– La sfârşitul congresului se va întruni
comisia de specialitate cu profil de hepatologie a Ministerului Sănătăţii,
pentru a oferi ministerului propunerile şi concluziile care vor fi reieşit din
dezbateri.
– Cine v-a sprijinit în organizarea
acestui congres?
– În ultimii ani Fundaţia „Academician Marin
Voiculescu“ s-a preocupat de finanţarea activităţilor ARSF, dar şi de înfiinţarea
unei asociaţii româno-bulgare, în contextul mai larg al bolilor hepatice. În
acest fel am reuşit să reunim forţe ştiinţifice din vecinătatea ţării noastre
pentru a avea o imagine cât mai corectă privind infecţiile virusal-hepatitice şi
riscul de cancer hepatic în Balcani. De un sprijin deosebit ne-am bucurat şi
din partea Ministerului Sănătăţii, al asociaţiilor de pacienţi, cu care avem un
permanent control, dar şi din partea mass-media.