Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Noutăţile chirurgiei pancreasului

   Manifestare tradiţională ce are loc în anul dintre două congrese de chirurgie, Conferinţa naţională de chirurgie şi-a desfăşurat lucrările la Sinaia în perioada 30 mai – 1 iunie a.c. Tema principală a reuniunii organizate de Societatea Română de Chirurgie, Colegiul Medicilor din România, Academia de Ştiinţe Medicale, UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi şi UMF din Craiova a fost chirurgia pancreasului. Cursurile preconferinţă au vizat: chirurgia minim invazivă şi iatrogenia în abdomenul acut chirurgical, chirurgia peretelui abdominal şi a organelor intraabdominale; etiopatogenia, clinica, diagnosticul şi tratamentul pancreatitei acute; chirurgia capului de pancreas (elemente de anatomie chirurgicală şi anatomie patologică, evaluarea preoperatorie, indicaţiile tratamentului chirurgical, complicaţiile postoperatorii, abordul minim invaziv şi prognosticul); diagnosticul, stadializarea şi tratamentul multimodal al cancerului de rect; diagnosticul şi tratamentul traumatismelor pancreasului; chirurgia căilor biliare şi a pancreatitei cronice.
   Subiectele dominante ale conferinţelor au fost pancreatita – acută şi cronică. A fost prezentată clasificarea revizuită a pancreatitei acute, care elimină majoritatea confuziilor vechii clasificări Atlanta 1992, şi definiţiile consensului internaţional din 2012, ce încorporează concepte moderne ale bolii, considerată a avea o evoluţie dinamică, cu o fază precoce, manifestată clinic prin sindromul răspunsului inflamator sistemic, a cărui persistenţă sau creştere în intensitate generează insuficienţa organelor. Prezenţa acestei insuficienţe defineşte severitatea bolii. Pancreatita acută se clasifică în: edematoasă şi necrotică. Complicaţiile sunt locale, sistemice şi insuficienţa organelor. Dintre complicaţiile locale, colecţiile lichidiene pancreatice/peripancreatice sunt redefinite pe baza noilor date ale etiologiei, fiziopatologiei, severităţii, confirmate şi prin tomografia computerizată, înlăturând confuziile persistente în vechea clasificare. Clasificarea colecţiilor lichidiene pancreatice/peripancreatice diferenţiază colecţii acute peripancreatice şi pseudochistul de pancreas, ce apar în primele două săptămâni de evoluţie după debutul pancreatitei acute, şi colecţii acute necrotice şi necroze cu perete format, care apar după patru săptămâni de la debut. Complicaţiile sistemice se referă la exacerbarea comorbidităţii existente. Insuficienţa organelor este definită prin scorul modificat Marshall sau în sistemul SOFA. Severitatea pancreatitei acute cuprinde trei grade: uşoară, în care lipsesc complicaţiile locale şi sistemice, în absenţa insuficienţei organelor; moderată, în care insuficienţa organelor este tranzitorie, sub 48 de ore, dar există complicaţii locale sau sistemice; severă, persistă insuficienţa unuia sau mai multor organe (respiratorie, cardiovasculară, renală) peste 48 de ore. Infecţia colecţiilor peripancreatice creşte mortalitatea şi morbiditatea. Au mai fost prezentate o sinteză a radiochimioterapiei în cancerele digestive, conceptele moderne de diagnostic şi tratament în cancerul de pancreas, problemele puse de pancreatita cronică.
   La mesele rotunde, majoritatea discuţiilor au avut ca subiect supuraţiile pancreatice, cancerul de pancreas şi restabilirea tranzitului digestiv după duodenopancreatectomia cefalică. În problema supravieţuirilor pancreatice, s-a discutat despre stabilirea momentului operator, căile de acces şi metodele de tratament postdebridare. În ceea ce priveşte duodenopancreatectomia cefalică, au fost trecute în revistă rezecţiile vasculare, evidarea limfatică şi limitele rezecţiilor complexe de organe vecine pancreasului. Alte subiecte au fost diagnosticul pozitiv şi diferenţial, precum şi tratamentul modern al herniilor congenitale diafragmatice.
   Patologia benignă a pancreasului a fost prezentată în comunicări orale, în patru sesiuni ştiinţifice. Etiologia şi diagnosticul pancreatitei acute au fost trecute în revistă, cu referiri la originea biliară (cea mai frecventă cauză), dar şi la alte etiologii – alcoolică, cu incidenţă în creştere, postoperatorie, posttraumatică, după colangiopancrearografie retrogradă endoscopică, secundară dializei peritoneale şi hemodializei. Creşterea severităţii pancreatitei acute, confirmată clinic, biologic, tomografic, prin scoruri de severitate, histologic, se însoţeşte de creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Tratamentul chirurgical, adaptat fiecărui caz în parte, restrictiv în faza acută, dar asociat tratamentului agresiv efectuat în serviciul de terapie intensivă, şi antibioticoterapia rămân indicate în formele complicate ale bolii, iar necrozectomia este principalul procedeu în necroza infectată. Supuraţiile pancreatice pot necesita drenajul bursei omentale, care frecvent se soldează cu reintervenţii repetate. La pancreatita acută complicată, ce necesită intervenţii seriate, este preferabil abordul laparoscopic, folosit cu frecvenţă în creştere în rezolvarea complicaţiilor necrotice şi purulente. În pseudochistul de pancreas cu diametrul mai mare de 6 cm, pseudochisturile multiple sau complicate, eşecurile tratamentului endoscopic, rămâne indicată chirurgia necesitând derivaţii interne. Procedeele clasice chirurgicale, impuse de complicaţiile pancreatitei acute tind să fie înlocuite de tehnicile laparoscopice.
   Tumorile benigne ale pancreasului exocrin (chistadenom seros sau mucos, limfangiom chistic, schwannom, adenom papilar mucos intracanalicular) sau endocrin (insulinom, gastrinom, carcinom, tumori nesecretante) sunt rare, dificil de diagnosticat şi cu potenţial malign. Este posibil tratamentul conservator sau se poate impune rezecţie parţială pancreatică, în funcţie de localizarea exactă a tumorii. Insulinoamele sunt cauza cea mai frecventă a hipoglicemiilor organice. Tumorile pseudopapilare, deşi rare, sunt mai frecvente la femei şi mai frecvent localizate în pancreasul caudal, ceea ce permite pancreatectomia parţială. Cancerul pancreatic, diagnosticat tardiv şi frecvent tratat cu metode paliative, are supravieţuire redusă, aproximativ 10%.
   Sesiunea dedicată chirurgiei de urgenţă a inclus peritonitele difuze, sindroamele ocluzive, traumatismele abdominale şi importanţa diagnosticului leziunilor intraabdominale la politraumatizaţii cu leziuni craniocerebrale şi calcularea scorurilor de severitate. Alte două sesiuni ştiinţifice au dezbătut cancerul colorectal, în care evoluţia postoperatorie depinde de complicaţiile postoperatorii şi prezenţa metastazelor, iar în intervenţia efectuată în urgenţă, de complicaţiile survenite în absenţa metastazelor; supravieţuirea la cinci ani este mai bună în cancerul vegetant localizat pe colonul stâng, cu forma histologică tubulară. Supravieţuirea la cinci ani în cancerul de rect este redusă dacă există invazie perineurală. În boala Crohn, localizată distal de colonul transvers, anastomozele primare trebuie evitate, fiind indicate rezecţiile colonice majore. În chirurgia colorectală după abordul laparoscopic, evoluţia postoperatorie este mult îmbunătăţită.
   Intervenţiile laparoscopice au constituit subiectul unei sesiuni ştiinţifice care a scos în evidenţă rezultatele superioare ale acestei tehnici, comparativ cu abordul clasic, în toate domeniile chirurgicale – chirurgie abdominală, ginecologică sau paravertebrală. În chirurgia biliară, apariţia tehnicilor endoscopice şi laparoscopice a făcut ca chirurgia clasică să fie folosită doar în insuccesele sau complicaţiile metodelor minim invazive. Coledocoscopia în icterul obstructiv permite vizualizarea peretelui şi a conţinutului căii biliare principale, cu efectuarea biopsiei şi efectuarea papilosfincterotomiei şi extracţia calculilor coledocieni.
   Alte sesiuni ştiinţifice au dezbătut probleme referitoare la chirurgia sânului, toracelui, chirurgia esogastrică, hepatică, a peretelui abdominal şi endocrină. Probleme interesante au fost făcute cunoscute în sesiunile poster – dificultăţi de diagnostic, varietatea formelor clinice întâlnite în practică, particularităţile rezolvării chirurgicale sau minim invazive.
   La simpozionul Asociaţiei Române pentru Chirurgie Endoscopică (ARCE) s-a insistat pe abordul minim invaziv în chirurgia pancreatică, leziunile căilor biliare extrahepatice şi colecistectomia laparoscopică, iar tematica simpozionului Asociaţiei Române de Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică şi Transplant Hepatic a vizat leziunile căilor biliare, complicaţiile apărute după duodenopancreatectomia pentru leziuni maligne periampulare, tratamentul adjuvant în cancerul de pancreas şi atitudinea terapeutică în metastazele hepatice din cancerul colorectal.
   La succesul lucrărilor au contribuit cei 38 de lectori invitaţi din România şi din străinătate şi cei peste 1.000 de participanţi, din care numeroşi medici tineri.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC