Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Neuroştiinţe într-un spaţiu cu istorie, educaţie şi cultură comune

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 8 iulie 2011

   Cluj-Napoca a găzduit, recent, Congresul de Neurochirurgie în regiunea carpato-danubiană, precedat de a treia ediţie a Cursului româno-german de Neurochirurgie. O relatare a celor mai importante subiecte abordate la cele două evenimente, un interviu acordat de dl prof. dr. Ioan Ştefan Florian, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie, precum şi „cartea de vizită“ a Cercului Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie din Cluj-Napoca vă sunt oferite în grupajul realizat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

    Recent, Cluj-Napoca a fost gazda unei reuniuni aflate la prima ediţie, Congresul de Neurochirurgie în regiunea carpato-danubiană, având tema Controverse neurochirurgicale, organizatori: Societatea Română de Neurochirurgie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. În deschiderea manifestării s-a desfăşurat ediţia a treia a Cursului româno-german de Neurochirurgie, cu lectori de prestigiu din cele două ţări şi peste o sută de cursanţi.
    În continuare, vă prezentăm o relatare a celor mai importante subiecte abordate la cele două evenimente, un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dl prof. dr. Ioan Ştefan Florian, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie şi preşedinte al Congresului, precum şi o „carte de vizită“ a Cercului Studenţesc Neurologie şi Neurochirurgie din Cluj-Napoca, ai cărui membri, pasionaţi de „ţesutul nobil“, participă la activitatea din Clinică şi la toate reuniunile de specialitate, dovedind că interesul pentru neuroştiinţe se naşte încă din primii ani de studenţie.
 
Pasiune şi experienţă în Neurochirurgie
 
    Primul Congres de Neurochirurgie în regiunea carpato-danubiană, cu tema Controverse neurochirurgicale, s-a desfăşurat, recent, la Cluj-Napoca, organizat de Societatea Română de Neurochirurgie, UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Reuniunea a fost precedată de ediţia a treia a Cursului româno-german de Neurochirurgie, care, timp de două zile, a angrenat lectori de seamă din ambele ţări şi un număr record de cursanţi.
    Cursul româno-german, avându-i drept organizatori pe dnii prof. dr. Jürgen Piek şi prof. dr. Ioan Ştefan Florian, a cuprins prelegeri interactive despre: Stenozele lombare – aspecte clinice, tratament chirurgical, din perspectiva specialiştilor din Hamburg, Heidelberg şi Bucureşti (U. Kehler, C. Jung, G. Iacob); Tumori pituitare – evaluare clinică, diagnostic imagistic (K. Zweckberger), chirurgie transsfenoidală (S. Albu, I. Şt. Florian) şi transcraniană (J. Piek); Tumori intraventriculare – rolul chirurgiei endoscopice (J. Oertel) şi al celei clasice (I. Poeată); Craniofaringioame – strategii chirurgicale şi rezultate (I. Poeată); Tratamentul chirurgical al meningioamelor paraselare – indicaţii, rezultate (C. Jung); Închiderea chirurgicală a defectelor anterioare de bază de craniu (J. Piek) etc. Tineri neurochirurgi români, medici rezidenţi, au prezentat cazuri din propria experienţă, care au fost discutate de audienţă, iar dl dr. Mihai Dănciuţ a primit un premiu, în valoare de 200 de euro, pentru cea mai bună prezentare.
    La ceremonia de deschidere a Congresului au participat dnii: prof. dr. Ioan Ştefan Florian, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie, prof dr. Constantin Ciuce, rectorul UMF „Iuliu Haţieganu“, prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, dr. Robert Offner, dr. Florin Stamatian, prefectul judeţului Cluj, dr. Sorin Apostu, primarul municipiuluigazdă, care au rostit scurte alocuţiuni. Au fost subliniate buna colaborare dintre societăţile organizatoare şi UMF, susţinerea edililor, importanţa iniţiativei acestei reuniuni şi necesitatea continuării ei.
    Sesiunea iniţială, prezidată de dnii dr. Robert Offner şi dr. Cristian Bârsu, a fost dedicată istoriei specialităţii: Trecutul, prezentul şi viitorul neurochirurgiei în regiunea carpato-danubiană. Iată câteva din lucrări: • Repere iatroistorice neurochirurgicale pe teritoriul românesc (Cristian Bârsu). În nordul Transilvaniei (Poiana, Decea Mureşului), au fost găsite cranii cu găuri având diametrul de 3–4 cm, realizate prin trepanaţii. În valea Ampoiului a fost descoperit un craniu datând din Epoca Bronzului, cu o gaură de 12,2–7,3 cm, considerată cea mai mare dintr-un craniu trepanat, găsit în Europa. Autorul a punctat apoi istoria Neurochirurgiei ca specialitate de sine stătătoare, evocându-i pe Thoma Ionescu, Iacob Iacobovici, Amza Jianu, Dumitru Bagdasar, Constantin Arseni, Sofia Ionescu, Alexandru Moruzzi, Nicolae Oblu etc. • Trepanaţiile în sud-estul Ungariei, în Antichitate (Zsolt Bereczki şi colab). Autorul a descris trepanaţiile chirurgicale, simbolice şi cultice efectuate în bazinul carpatic, a trecut în revistă literatura în domeniu. • Despre Educaţia universitară în Transilvania şi primul institut academic pentru instruirea chirurgilor (1775–1872) din Cluj a vorbit Robert Offner, iar Lucian Nastasă-Kovacs a continuat istoria îndomeniul educaţiei universitare şi al culturii medicale (1872–1919). Prof. Joszef Brandt (1838–1912), un excelent reprezentant al Chirurgiei academice în Cluj, a fost evocat de dr. Gaal Gyorgy.
   A urmat prezentarea activităţii societăţilor naţionale de neurochirurgie participante la congres, în cadrul sesiunii Neurochirurgia în regiunea carpatodunăreană.
   Controverselor în tratamentul glioamelor le-au fost alocate nu mai puţin de trei sesiuni. În cea prezidată de prof. dr. Ioan Ştefan Florian şi prof. dr. Engelbert Knosp, a fost abordat Managementul diagnostic şi terapeutic al glioamelor cu IRM 3 tesla intraoperatorie (F. Kramar şi colab., Praga), autorii prezentând cazuistica din clinică (239 de cazuri), din perioada aprilie 2008 – decembrie 2010. Această examinare pare să fie unul din cele mai provocatoare instrumente în glioame, fiind o metodă valoroasă, eficientă şi sigură. Radicalitatea rezecţiei a crescut de peste două ori utilizând-o. Un alt subiect a fost Tratamentul glioamelor supratentoriale de grad redus: chirurgical versus conservator (István János Nyáry, Budapesta), subliniindu-se că managementul acestui tip de glioame este unul din cele mai controversate din domeniul neuro-oncologiei. Chirurgia glioamelor şi neuronavigaţia – există controverse? (Yavor Enchev, Varna). În rezecţia glioamelor cerebrale, neuronavigaţia optimizează abordarea chirurgicală şi de aceea poate îmbunătăţi rezultatele prin localizarea precisă, ghidarea disecţiei şi creşterea radicalităţii. Virgil Paşca a adus Argumente în favoarea ultrasonografiei intraoperatorii în glioame.
    De ce tratamentul standard multimodal a eşuat? – întrebare la care au încercat să răspundă Ioan Ştefan Florian şi colab., în sesiunea prezidată de prof. dr. Alexandru Lupşa şi prof. dr. István Nyáry. A fost observată o variabilitate individuală mare a sensibilităţii celulelor tumorale la temozolomid (TMZ) şi a potenţialului angiogenic al macrofagelor, sugerând că aceste procese sunt controlate de mulţi factori. O evaluare complexă a fiecărei tumori poate indica cea mai bună alegere a terapiei.Strategii de tratament individualizat în glioamele pediatrice de grad redus (microchirurgie vs. biopsie stereotactică şi brahiterapie) a fost subiectul prezentat de Aurelia Peraud şi colab. (München). Brahiterapia (BT) este o metodă sigură şi eficientă chiar şi la pacienţii cu vârsta sub 3 ani. Microchirurgia în combinaţie cu BT sau BT ca tratament singular dovedeşte rezultate chirurgicale excelente, control bun al tumorii şi morbiditate redusă.
   Sesiunea prezidată de dr. Ioan Szabo şi dr. István Valálik a inclus Abordări alternative la chimioterapia adjuvantă pentru glioamele maligne de gradele III şi IV (Ciprian Tomuleasa şi colectiv). Noi medicamente şi terapiile moleculare ţintite sunt importante pentru tratamentul viitor, dar nu trebuie neglijat faptul că medicamentele deja în uz pot avea rezultate notabile.
   Leziunile intracraniene au beneficiat de o sesiune ai cărei preşedinţi au fost prof. dr. A. V. Ciurea şi prof dr. Jürgen Piek. Atitudinea neurochirurgilor slovaci în Chirurgia tumorilor de ventricul III a fost prezentată de prof. dr. Juraj S˘ten˘o (Bratislava), iar prof. dr. A. V. Ciurea a discutat despre Controverse în craniofaringioame: rezecţie totală sau parţială? Tratamentul chirurgical rămâne opţiunea principală, dar numărul important de complicaţii şi recurenţe dovedeşte necesitatea unei abordări multidisciplinare: microchirurgie, radiochirurgie, tratament endocrinologic. Excizia totală sau parţială depinde de volumul tumoral şi de aderenţele hipotalamice.
   Patologia cerebrovasculară a fost trecută în revistă în două sesiuni, cu lucrări extrem de interesante, din care amintim: Opţiuni de tratament endovascular pentru anevrismele intracraniene, pe baza dinamicii fluxului (István Szikora, Budapesta); Cavernoame de trunchi cerebral tratate microchirurgical şi radiochirurgical (Engelbert Knosp şi colab.). Experienţa medicilor vienezi arată că acestea pot fi tratate cu morbiditate şi mortalitate scăzute. La o urmărire pe termen lung, microchirurgia şi radiochirurgiaGamma Knife reduc semnificativ ratele de resângerare. Controverse în temporizarea anevrismelor rupte au luat în discuţie prof. dr. Ioan Poeată şi colab. Factorii predictivi ai rezultatelor prin chirurgie deschisă în anevrismele intracraniene au fost studiaţi la 628 de pacienţi internaţi în decursul a 14 ani în Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Bagdasar-Arseni“ şi prezentaţi de prof. dr. A. V. Ciurea.Terapia endovasculară a anevrismelor cerebrale ca alternativă la neurochirurgie, primele 132 de cazuri de la Tg. Mureş au fost prezentate de dr. Lucian Mărgineanu. Câteva argumente în favoarea chirurgiei în tratamentul anevrismelor, bazate pe experienţa de la Cluj-Napoca, a adus prof. dr. Ştefan Florian, concluzionând că aceasta e frecvent cea mai bună opţiune în terapia anevrismelor intracraniene descoperite incidental, condiţionată de experienţa echipei chirurgicale şi de colaborarea optimă între chirurg, anestezist şi neurolog. Dr. Theodossios Birbilis (Alexandropoulis) a subliniat Utilitatea sonografiei Doppler microvasculare intraoperatorii în chirurgia anevrismelor cerebrale. Este o metodă sigură, rapidă şi eficientă pentru documentarea patenţei vasculare şi poate fi utilizată, în multe din aceste cazuri, în locul angiografiei intraoperatorii.
   Calitatea vieţii.Acest subiect deosebit de important a fost abordat în sesiunea Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Calitatea vieţii poate fi exprimată prin răspunsul la întrebările: Cât timp? Cât de bine? Prof. dr. Dafin Mureşanu a discutat despreValiditatea internă şi cea externă în studiile controlate randomizate, cu referire la cele de neuroreabilitare. După cum putem vedea din studiile genomice, transcriptomice şi proteomice ale adaptărilor postlezionale, realitatea biologică a sistemului nervos este individuală şi extrem de complexă (răspunsurile de neurotroficitate, neuroplasticitate, neurogeneză). Dată fiind responsivitatea heterogenă a pacienţilor în practica clinică, abordarea neuroreabilitării trebuie să fie mai individualizată, cu şanse mai bune de a manageria situaţiile complexe. Nou versus clasic în recuperarea şi protecţia cerebrală a fost un alt subiect prezentat de dsa. Prof. dr. A. V. Ciurea a abordat o importantă problemă de bioetică în chirurgie, în general, şi în neurochirurgie în special: intervenţia în partea greşită (cea sănătoasă, nu cea cu leziunea). Efectele pe termen lung ale stimulării profunde cerebrale talamice şi subtalamice asupra simptomelor motorii în boala Parkinson au fost trecute în revistă de dr. István Valálik.

 
Controversele incită la dezbateri
Prof. dr. Ioan Ştefan Florian, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie, preşedintele Congresului

 
   – Cursul desfăşurat în zilele premergătoare congresului a ajuns la a treia ediţie. Sala a fost plină, participanţii au fost de la studenţi până la conducători de clinici, specialişti experimentaţi, semn că mereu e ceva de învăţat. Care este istoria acestuia?
   – Cursul româno-german a fost iniţiat de regretatul dr. Adrian Cristescu, în urmă cu mai bine de un deceniu, la Spitalul Floreasca şi s-a desfăşurat acolo pe parcursul a şapte ediţii. Coordonatorul german este, de la început, prof. dr. Jürgen Piek. Domnia sa a avut ideea de a schimba locaţia, aşa că mi-a propus – şi am aceptat imediat – organizarea la Cluj. Aveam experienţa unor cursuri de EMC pentru rezidenţi (din 2003 organizăm anual două astfel de cursuri), logistica, infrastructura. Suntem la a treia ediţie, numărul participanţilor a crescut semnificativ de la an la an. Acum am invitat şi studenţi interesaţi de neuroştiinţe, ei au la Cluj-Napoca o asociaţie, sunt foarte entuziaşti, aşa că a fost un record, de 120 de cursanţi. Este foarte bine şi pentru lectori, audienţa numeroasă e stimulativă. Vreau să subliniez că nu este un curs unidirecţional, dinspre Germania spre România, ci există un echilibru de forţe, s-a gândit ca temele să fie dezbătute de lectori din ambele ţări, în mod egal, toţi cu experienţă pe subiectul respectiv, să vedem ce puncte comune şi ce diferenţe există.
    – Care au fost criteriile de alegere a temelor?
    – Pe parcursul anilor, au fost acoperite tot mai multe teme. Încercăm să găsim subiecte de dezbatere care pun reale probleme în activitatea practică, degeaba vorbim de boli extrem de rare, din care întâlneşti un caz în toată cariera, acolo n-ai ce să dezbaţi, te descurci la faţa locului, problemele de care te loveşti frecvent sunt cele care merită discutate. Căutăm teme cu aplicabilitate practică. Anul acesta au fost bolile degenerative ale coloanei (80% din populaţie suferă la un moment dat de dureri de spate şi rezolvarea lor pune realmente probleme) şi tumorile de linie mediană, destul de frecvente, localizate de la zona frontală până la cea occipitală. Un aspect foarte important al acestui curs este încurajarea rezidenţilor să-şi expună propria experienţă în prezentări de caz. Cazuri care i-au intrigat, i-au procupat, a căror rezolvare le-a pus probleme. Acestea sunt apoi discutate de seniori: dacă s-a procedat bine, ce ar fi trebuit făcut. Pentru a stimula interesul tinerilor, de acum două ediţii am instituit un premiu, pentru cea mai bună prezentare. Au fost nouă concurenţi, toţi cu cazuri deosebite, dar am constatat că doar din Cluj, celelalte centre universitare nefiind, din păcate, prezente. Poate la anul...
    – Ce teme aţi stabilit pentru ediţia următoare a cursului?
    – Anul viitor, temele vor fi: complicaţiile chirurgiei spinale; fistulele lichidiene – traumatice, spontane sau postoperatorii; leziunile de joncţiune cranio-spinală, de toate tipurile: tumorale, vasculare, malformative, infecţioase, inflamatorii, degenerative. E o tematică generoasă, pe care vom avea mult de discutat.
    – Cum v-a venit ideea acestui Congres?
    – Prietenul meu, dr. Robert Offner, cu care am fost coleg de liceu şi de facultate, spune că nu există coincidenţe, ci totul se întâmplă datorită întâlnirilor dintre oameni. După facultate, viaţa ne-a despărţit 20 de ani, el a plecat în Germania. Ne-am reîntâlnit anul trecut, graţie unui proiect al lui, ce s-a născut din pasiunea pentru istoria medicinii. A tradus în română, germană şi maghiară şi a tipărit o carte scrisă în limba latină de Paulus Kyr (1532–1588), medicul oraşului Braşov, apărută la 1551, Sanitatis studium ad imitationem aphorismorum compositum item alimentorum uires breuiter et ordine alphabetico positae, prima carte exclusiv de medicină din Transilvania. Este un fapt inedit. Plecând de la această carte, am observat că spaţiul carpatodanubian este un spaţiu cu istorie, educaţie, cultură comune. Şi ne-am gândit să unim într-o întâlnire ştiinţifică istoria cu actualitatea, pe un domeniu în care să stabilim un limbaj comun, cu atât mai mult cu cât în prezent, în Europa se încearcă o dezvoltare regională mai degrabă decât una globală. Sărbătorim 91 de ani de Şcoală medicală la Cluj, dar nu putem face abstracţie de faptul că, aici, prima instituţie de învăţământ a fost înfiinţată pe la 1570, prima academie chirurgicală – la 1770. Aceasta e istoria adevărată, reprezintă valoare. Dacă vrem să fim parteneri egali, trebuie să ne recunoaştem şi să ne promovăm valorile. La acest congres s-a împărtăşit istorie din cele mai vechi timpuri, dar şi istorie recentă. Avem de învăţat de la ceilalţi, dar oferim şi experienţa noastră. Prin forţa împrejurărilor, poate avem experienţă chirurgicală mai mare într-un domeniu sau altul. În neurochirurgie, experienţa primează, degeaba ai dotările cele mai noi, dacă n-ai experienţă. Zicea cineva bine: „Un prost cu instrumente nu e decât un prost cu instrumente“… De exemplu, o colegă din Germania a prezentat o lucrare cu meningioame paraselare, în care e o statistică din două centre de Neurochirurgie, pe 20 de ani, care însumează 70 de cazuri. Eu am prezentat cazurile proprii, din 11 ani, doar meningioame de linie mediană, au fost 68. Nu avem neuronavigaţie, e un handicap, dar avem rezultate bune, avem ce să împărtăşim.
   – De ce „controverse“?
   – Nu poţi stârni foarte mult curiozitatea auditoriului doar prezentând nişte teme, e mult mai util să afli controversele legate de diverse patologii. De exemplu, în tratamentul anevrismelor intracraniene, al malformaţiilor, este o continuă dezbatere, partea aceasta de Europa, exceptând Germania şi Austria, are o experienţă mai mare în tratamentul chirurgical, occidentalii folosesc mai mult tratamentul endovascular. În cadrul congresului, confruntăm experienţa, discutăm. Dacă spui controverse, ai subiecte interesante şi obiective de dezbatere foarte atrăgătoare. Cu toţii câştigăm experienţă, iar acest lucru ne ajută în schimbarea atitudinii. Îi ajutăm şi pe cei tineri să evolueze, să nu repete greşelile noastre.
    – Participarea a fost cea aşteptată?
    – Au fost aproximativ 150 de participanţi. Au venit 24 de invitaţi străini, cele mai bine reprezentate ţări fiind Germania, Ungaria şi Cehia. Serbia şi Ucraina nu au răspuns invitaţiei noastre. Ne-am bucurat să avem în mijlocul nostru personalităţi ale specialităţii, îi amintesc acum, pe lângă prof. dr. Jürgen Piek, prieten vechi al neurochirurgilor români, organizator al cursului din partea germană, pe prof. dr. Juraj Šteno, preşedintele Societăţii Slovace de Neurochirurgie, prof. dr. Engelbert Knosp, şeful secţiei de Neurochirurgie de la Clinica AKH Viena. Participarea colegilor din ţară a fost redusă, nu cunosc motivul, dar, poate, anii viitori se vor mobiliza. Am constatat cu bucurie interesul crescut al studenţilor clujeni, repet, sunt „coagulaţi“ într-un cerc, născut din pasiunea lor pentru neuroştiinţe, care cred că e unicat în Europa.
   – Ce proiecte ale Societăţii Române de Neurochirurgie, pe care o conduceţi, se prevăd?
   – Vreau să continuăm acest proiect, Congresul de controverse, desigur şi cursul româno-german de la Cluj, va fi ediţia a patra la anul. Poate să constituim o asociaţie a societăţilor naţionale de Neurochirurgie din spaţiul carpato-danubian, s-o afiliem la Federaţia Mondială ca asociaţie regională. Anul viitor vor fi: Congresul Euroacademia Multidisciplinaria Neurotraumatologica şi Congresul Naţional de Neurochirurgie. Avem proiecte legate de dezvoltare, de educaţia rezidenţilor, de colaborări cu Ministerul Sănătăţii, cu Colegiul Medicilor din România, cu asociaţiile profesionale de Neurologie, Medicină recuperatorie, proiecte interdisciplinare. Sunt multe de făcut, vrem să realizăm cât mai multe lucruri bune.
 
Interesul pentru ţesutul nobil
 
    Domnul prof. dr. Ştefan Florian mi-a povestit, într-o pauză a Congresului, în care i-am mărturisit că m-a surprins plăcut afluenţa de tineri la manifestarea organizată de dsa, despre nişte studenţi inimoşi şi foarte pasionaţi de neuroştiinţe, de Neurochirurgie, organizaţi într-un Cerc, care fac şi gărzi pe secţie, nerăbdători să înveţe cât mai multe despre „ţesutul nobil“. „Cel mai bine ar fi să vorbiţi cu ei, să-i cunoaşteţi, să vă spună ei despre ceea ce fac“. L-am ascultat. A fost simplu să-i întâlnesc, au fost prezenţi, mai tot timpul, în număr mare, la cursul româno-german, la lucrările congresului.
   L-am întrebat cum a început povestea lor pe George Ungureanu, student în ultimul an la Universitatea de Medicină şi Farmacie clujeană, unul din actualii coordonatori. Am aflat că iniţial a fost un cerc studenţesc de Neurochirurgie, condus de Horaţiu Ioani, acum medic neurochirurg. Se întâmpla acum şase ani, cu sprijinul Clinicii de Neurochirurgie. De-a lungul timpului, coordonatori au fost studenţii Cătălin Sabou şi Günther Mild. Titulatura actuală este Cercul Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie al Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca. În ani, s-a coagulat un grup care a devenit din ce în ce mai numeros. Întâlnirile sunt săptămânale: joia, de la 19,30, în biblioteca Clinicii de Neurochirurgie, studenţii prezintă lucrări pe diverse teme vizând sistemul nervos. De-a lungul existenţei cercului, au fost atinse aproape toate subiectele: anatomia, fiziologia, histologia şi embriologia sistemului nervos central, tumori ale SNC, tratamentul chirurgical al proceselor expansive intracraniene, traumatismele craniocerebrale, neuroimagistică, hidrocefalia, hipertensiunea intracraniană, anevrismele cerebrale, examinarea neurologică... şi lista continuă. Multe întâlniri s-au soldat cu „neuronights“, având ca teme multiple disecţii virtuale ale parenchimului supratentorial, anatomia bazei de craniu, vascularizaţia cerebrală etc. Sunt, acum, în medie, 50 de participanţi. Membrii cercului sunt prezenţi la mai toate congresele, simpozioanele, atât cele studenţeşti, cât şi cele de Neurochirurgie, la cursurile de specialitate. În cadrul Zilelor Educaţiei Medicale, proiect realizat de Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj, la începutul lunii mai a.c., Cercul a planificat conferinţa dlui prof. dr. Şt. Florian, „Rolul chirurgiei în tumorile cerebrale“, care s-a bucurat de o numeroasă audienţă. Au fost demarate două proiecte de cercetare, ce se desfăşoară în Clinica de Neurochirurgie, având temele: Calitatea vieţii pacienţilor în Neurochirurgie, respectiv Factorii hormonali în tumorile cerebrale. George Ungureanu a participat la actualul Congres cu lucrarea sa de licenţă, în care a studiat influenţa factorilor hormonali asupra evoluţiei clinice a glioamelor maligne.
    Bianca Mercaş, celălalt coordonator al cercului, îmi mărturiseşte că e o bucurie toată activitatea pe care o desfăşoară. Înseamnă să investeşti timp, să dăruieşti din timpul tău, să organizezi întâlnirile, linia de gardă a studenţilor în clinică, să le explici celor nou-veniţi despre activităţi. Dl prof. dr. Ştefan Florian e coordonatorul coordonatorilor Cercului, îi susţine, încurajează, îndrumă întreaga activitate.
    La întrebarea mea despre planurile de viitor, răspunsul vine rapid, pe două voci, a Biancăi şi a lui George. Actualmente, acesta e singurul grup studenţesc cu astfel de iniţiativă în România şi ar dori să-i molipsească şi pe colegii din alte centre universitare. Visează ca peste trei-patru ani să organizeze un congres naţional studenţesc pe teme de neuroştiinţe. Tinerii entuziaşti doresc să extindă proiectele de cercetare, astfel încât să se implice cât mai mulţi, iar rezultatele să-i propulseze în comunitatea ştiinţifică. Vor să menţină liniile de gardă ale studenţilor, care merg foarte bine. Urmăresc să stabilească legături cu colegi din străinătate, pasionaţi de aceleaşi subiecte. Îşi promovează activitatea pe site-ulcercneuro.wordpress.com, păstrează legătura cu foşti membri ai cercului, acum medici neurologi, neurochirurgi, mulţi plecaţi peste hotare. Pasiunea se menţine şi creşte. Nu poţi fi pasionat de ceea ce nu cunoşti, spune George, iar cercul oferă tuturor studenţilor interesaţi oportunitatea de a cunoaşte acest domeniu fascinant.
    Viitorul sună optimist pentru ei, nici nu s-ar putea altfel. George termină facultatea anul acesta, se vede rezident pe Neurochirurgie, desigur, dar nu ştie încă unde. Oriunde ar fi, sufletul său va rămâne la Cerc. Va conduce în continuare proiectele de cercetare. Bianca mai are trei ani până la absolvire şi se declară îndrăgostită iremediabil de aceeaşi specialitate. E bucuroasă că vin mereu oameni noi, iar din ei se selectează cei implicaţi, cu iniţiative, cu idei.
    Cercul merge mai departe şi creşte, hrănit de pasiunea împărtăşită a celor ce-i dau viaţă.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.