Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Mituri şi etică în ATI

Viața Medicală
Dr. Alexandru TRIFAN joi, 18 octombrie 2012

   În zilele de 2–5 octombrie a.c., s-a desfăşurat al XV-lea Simpozion Naţional „Prof. dr. Dimitrie Gerota“. Dacă asupra acestei reuniuni vom reveni cu detalii într-un număr viitor, ne vom referi cu această ocazie la două sesiuni interdisciplinare, centrate pe terapia intensivă, moderate de prof. dr. Florin Costandache: mituri privind nutriţia pacientului chirurgical, respectiv etica sfârşitului de viaţă în terapia intensivă.

Miturile nutriţiei

   În prima parte, dr. Alida Moise şi colab. au prezentat postul alimentar preoperator. Validat în manage­mentul bolnavului chirurgical acum mai multe decenii pentru a combate riscul de aspiraţie pulmonară, de greţuri şi vărsături, eventraţie sau fistule, oprirea alimentării din preziua operaţiei este considerată astăzi depăşită şi înlocuită cu administrarea de lichide clare cu două ore înainte de intervenţia chirurgicală. S-a dovedit că, pe lângă faptul că nu favorizează riscurile de mai sus, oferă un aport energetic pentru contracararea stresului operator, scade rezistenţa la insulină, stimulând imunitatea. În cazul unui pacient cu evacuare gastrică întârziată, intervalul de post alimentar creşte la şase ore.
   Dr. Natalia Mincu şi colab. au detaliat relaţia proteinelor cu chirur­gia. Comunicarea a întărit afirmaţia că postul alimentar preoperator nu este necesar, mai ales că în aceste condiţii sinteza proteică scade cu până la 30%.
   Reluarea alimentaţiei postope­rator (dr. Carmen Bălescu şi colab.) trebuie să fie făcutăfără o lungă perioadă de aşteptare, deoarece stresul operator stimulează axul hipofizo-corticosuprarenal, cu elibe­rare în exces de hormonii catabolici. Desigur, nutriţia trebuie nuanţată după comorbidităţi, dar nu există necesitatea trecerii la nutriţia parenterală.
   În intervenţia sa, prof. dr. Florin Constandache a consiliat mode­rarea unui prea mare entuziasm nu­tri­ţio­nal. Trebuie să se ţină seama de: creşterea stresului oxidativ, eliberarea de radicali liberi, reacţia inflamatorie şi scăderea imunităţii. Nutriţia pacientului critic trebuie să urmeze o pantă ascendentă, permiţându-se o eventuală restricţie calorică. La bolnavul coronarian în stare critică, alimentaţia enterală nu este recomandabilă.

Etica sfârşitului de viaţă

   Cea de-a doua temă abordată a fost susţinută de dr. Alida Moise. Până unde poate merge actul medical la pacienţii în stare vegetativă? Iată întrebarea-cheie, la care s-au dat diferite răspunsuri. Noi am relatat cu mai multe prilejuri contribuţia scriitorului-filosof Maurice Maeterlinck, care – în cartea sa „La Mort“, apărută la începutul secolului trecut – este, din punctul de vedere al unui intelectual catolic, împotriva eforturilor ne­curmate de reanimare medicală care nu obţin altceva decât o turmentare a suferinţelor unui trup pe care sufletul l-a părăsit. Dna dr. Alida Moise, într-o abordare mo­dernă, ne convinge că, depăşind inter­venţionismul prea optimist, trebuie să învăţăm să spunem nu procedeelor medicale inutile şi costisitoare, fără însă a renunţa la asistenţa de îngrijire. Limitarea tera­piei vs. abţinerea de la tratament este, în cele din urmă, o dilemă com­plexă, la care medicul trebuie să găsească răspunsul ştiinţific, dar şi etic.
   Au mai avut intervenţii dr. Radu Dumitrescu (Terapia intensivă – speranţă supralicitată) şi părintele Felix (Moartea în terapie intensivă – dimensiunea religioasă a pro­blemei).

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.