Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Mergem sau nu la dentist?

Viața Medicală
Dr. Nicoleta van Gelder vineri, 27 martie 2020

În aceste vremuri în care chiar și banalul strănut este suspectabil și interpretabil prin grila COVID-19, și eu, de profesie medic dentist, sunt îndreptăţit să caut informaţii și răspunsuri clare și sigure la întrebările care îl frământă pe orice stomatolog din lume: ce trebuie să fac acum pentru mine și pentru pacienţii mei?

poza blu2

Pentru că cine se aseamănă se adună, s-a organizat pe Facebook un grup de discuţii, Dentists Against Coronavirus, la care m-am afiliat și care numără acum cca. 33.000 de membri (medici, cercetători, universitari) din toată lumea, inclusiv China, SUA și, bineînţeles, România.

Astfel, nu a fost o surpriză să aflu că în cotidianul New York Times din 15 martie 2020 a apărut un studiu referitor la gradul de expunere a profesiilor, care spune că: medicii dentiști sunt de circa opt ori mai expuși la a contracta virusul și boala decât o persoană obișnuită și cei mai expuși dintre specialităţile medicale, având în vedere ergonomia specifică profesiei:

- proximitatea cu pacientul (urmează, în ordine, paramedicii și alte categorii medicale, piloţii de avion și însoţitorii de bord, casierii și alţii pentru care păstrarea distanţei sociale nu este posibilă);

- gura larg deschisă (cavitatea orală), ce reprezintă punctul „zero” al activităţii într-un cabinet stomatologic. Or, se știe, odată găzduit de corpul uman, acest coronavirus ( SARS-CoV-2) este din abundenţă prezent în saliva și în secreţiile nazofaringiene din vecinătatea gurii, pentru că SARS-CoV-2 se poate lega de celulele pozitive ale enzimei ACE-2, care sunt foarte concentrate în glandele salivare. Aceasta ar putea fi o posibilă explicaţie pentru prezenţa din abundenţă a SARS-CoV-2 în saliva secretorie.

Riscul unui medic dentist de a se identifica cu definiţia de caz COVID-19 este indiscutabil (3): persoană care s-a aflat în aceeași încăpere având contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute; persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Transmitere directă și indirectă

Pe de altă parte, pacienţii mei pediatrici (în vârstă de la 0 la 18 ani), deși figurează în statistici ca fiind la risc mic de contractare a virusului și cu rată mică de deces (de 0,1% la 0-9 ani și de 0,2% la 10-19 ani), pot fi buni vectori de transmitere încrucișată a virusului atât către personalul medical, cât și către persoanele în vârstă și vulnerabile, cu imunitate scăzută, din familiile lor.

Și știaţi că un raport recent spune că un adult își atinge faţa instinctiv de circa 23 de ori pe oră (dintre care 40% sunt atingeri ale nasului și gurii), iar copiii de și mai multe ori.

După cum se știe deja, căile de transmitere sunt nu doar directă (interpersonală), prin aerosolii tusei sau strănutului neprotejat, care pot contamina direct persoanele aflate pe o rază de 2 m prin inhalarea lor direct în plămâni sau prin depunerea lor pe nas, în gură sau pe faţă, dar și indirectă, prin atingerea obiectelor inerte sau a suprafeţelor pe care au aterizat (s-au depus) aerosolii transmiși de persoana infectată.

De aceea, protocoalele standard și universale de prevenţie a infecţiilor nosocomiale trebuie completate cu măsuri și protocoale suplimentare care se aplică tuturor pacienţilor, indiferent de statusul infecţios, cunoscut sau necunoscut.

Preocupaţi de aceleași probleme, colegii din Italia au închis toate cabinetele. La fel, în toate statele americane, cabinetele tratau iniţial doar urgenţe, ca apoi să le închidă complet.

Ultima recomandare ADA, dar și a autorităţilor CMS din România este de amânare a tratamentelor de rutină, cu focus pe prevenirea răspândirii COVID-19 prin urgenţe stomatologice.

Și dacă toate strategiile de control al infecţiei sunt îndeplinite (echipamente, protocoale, personal instruit), atunci ar trebui să avem grijă cu mult discernământ și de filtrarea prin screening, conform schemei inspirate de Amber Ather BDS, DDS (vezi schema de mai jos).

1.Screeningul și triajul pacienţilor

1.1. în funcţie de risc

Deși cele mai pertinente două întrebări pentru un screening iniţial (telefonic) sunt legate de istoricul călătoriilor din ultimele 14 zile efectuate în zone afectate de COVID-19 și de prezenţa vreunui simptom caracteristic bolii respiratorii febrile, există șanse mari ca în practica stomatologică de urgenţă să fie trataţi unii dintre pacienţii asimptomatici, dar infectaţi cu COVID-19, ţinând cont și că perioada de incubaţie a SARS-CoV-2 este variabilă și că poate dura între 0 și 24 de zile.screening-si-triaj

Observaţii recente sugerează că pacienţii asimptomatici sau pacienţii în perioada de incubaţie sunt de asemenea posibili vectori ai SARS-CoV-2 (Chan et al. 2020; Rothe et al. 2020).

În plus, rămâne de dovedit dacă pacienţii în perioada de recuperare sunt și ei o potenţială sursă de transmitere (Rothe et al. 2020), pentru că MERS-CoV RNA a fost detectat în tractul respirator inferior chiar și la o lună de la debutul bolii, iar virusul viu a putut fi izolat chiar în a 25-a zi de la debutul simptomelor. De menţionat că efectuarea unui singur test negativ RT-PCR nu exclude infecţia.

Având în vedere observaţiile de mai sus, deși e puţin probabil ca pacienţii cu febră activă, peste 38°C, sau cei cu boală respiratorie să se prezinte în cabinetul stomatologic (dacă sunt triaţi telefonic și invitaţi să rămână izolaţi circa trei săptămâni, dacă urgenţa stomatologică permite acest lucru), totuși, fiecare pacient care intră în cabinet, fie el și asimptomatic, trebuie să fie considerat potenţial infectat și toate practicile stomatologice trebuie adaptate la politicile revizuite de control al infecţiilor.

Este demn de accentuat faptul că pacienţii cu infecţie cu noul coronavirus SARS-CoV-2 suspectată sau confirmată nu trebuie trataţi într-un cadru stomatologic de rutină.

1.2. în funcţie de urgenţa stomatologică (medico-dentară)

     Odată stabilit diagnosticul de urgenţă stomatologică, în funcţie de severitatea acesteia (vezi chestionarul de evaluare a urgenţei),
clinicianul:

     - poate amâna tratamentul;

     - poate gestiona cazul făcând uz de metode alternative farmaceutice (antibioticoterapie simptomatică și analgezice);

     - poate trata el însuși urgenţa în cabinet prin metode alternative chemo-mecanice (fără să folosească instrumentele rotative, în special cele de mare viteză, care pot produce stropi aerosolizaţi);

     - poate trata el însuși urgenţa în cabinet folosind la minimum instrumentele rotative (dar numai dacă dispune de echipamentul adecvat recomandat de Colegiul Medicilor Stomatologi).

2.Managementul urgenţei: condiţii pre/procedurale

a. Pacientul este sfătuit să efectueze un periaj eficient înainte de vizita la stomatolog. Studii anterioare arată cum SARS și MERS sunt foarte susceptibile la iod și că prin clătirea gurii pacientului cu 0,2% povidone-iodine s-ar putea reduce încărcătura de coronavirus în salivă. La copii se mai recomandă Optic White (2% hidrogen peroxid), iar acolo unde nu este posibilă clătirea gurii (copilul fiind prea mic), se folosește un tifon îmbibat în soluţie.

b. A se folosi instrumentar de unică folosinţă.

c. Radiografia extraorală cum e Panoramica sau CBCT ar trebui preferate pentru a evita reflexele de vomă sau provocarea tusei prin procedurile imagisticii intraorale.

d. Folosirea izolării prin diga stomatologică (rubber dam) are în plus avantajul acoperirii nasului pacientului.

e. Orice procedură trebuie să evite folosirea instrumentelor ultrasonice sau a celor rotative de mare viteză, care produc aerosoli contaminaţi.

Coronavirusul uman poate supravieţui pe suprafeţe inerte până la nouă zile la temperatura camerei și cu mare preferinţă în condiţii de umiditate.

De aceea, echipa stomatologică va avea grijă ca în permanenţă să dezinfecteze suprafeţele cu recent aprobatele dezinfectante pentru COVID-19 și să le păstreze uscate.

Un medic dentist practician prudent ar putea să folosească acest sumar (review) ca un punct de plecare în a se informa și a fi la curent continuu în lupta comună împotriva acestui flagel. Medici și pacienţi, împreună vom izbândi! Protejându-ne pe noi, vă protejăm și pe dumneavoastră!

Bibliografie
1. https://www.facebook.com/groups/255221988819976/about/
2. https://www.nytimes.com/.../coronavirus-worker-risk.html. The Workers Who Face the Greatest Coronavirus Risk By Lazaro GamioMarch 15, 2020.
3. Definitia de caz COVID 19 Actualizare 26 02 2020 Document elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.
4. https://www.vox.com/2020/3/12/21173783/coronavirus-death-age-covid-19-elderly-seniors
5. ADA Calls Upon Dentists to Postpone Elective Procedures. Available at: https://www.ada.org/en/press-room/news-releases/2020-archives/march/ada-calls-upon-dentists-to-postpone-elective-procedures. Accessed March 16, 2020, n.d
6. Colegiul Medicilor Stomatologi din România. Recomandari pentru prevenirea raspandirii COVID-19 in activitatea stomatologica de urgenta.
7. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19): Emerging and Future Challenges for Dental and Oral Medicine L. Meng1, F. Hua2 , and Z. Bian1
8. Guan W, Ni Z, Hu Y, Liang W, Ou C, He J, et al. Clinical characteristics of 2019 novel coronavirus infection in China. medRxiv 2020.02.06.20020974; Available from: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.02.06.20020974v1
9. Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72 314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA 2020 Feb 24. doi: 10.1001/jama.2020.2648.
10. Rothe C, Schunk M, Sothmann P, Bretzel G, Froeschl G, Wallrauch C, et al. Transmission of 2019-nCoV Infection from an Asymptomatic Contact in Germany. N Engl J Med 2020 Mar 5;382:970-971. doi: 10.1056/NEJMc2001468.
11. L. Meng, F. Hua, Z. Bian. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19): Emerging and Future Challenges for Dental and Oral Medicine /First Published March 12, 2020
12. Amber Ather, BDS, DDS1, Biraj Patel, BDS1, Nikita B. Ruparel, MS, DDS, PhD1, Anibal Diogenes, DDS, MS, PhD1 and Kenneth M. Hargreaves, DDS, PhD1Coronavirus Disease 19 (COVID-19): Implications for Clinical Dental Care

Etichete: SARS-Cov-2 new york times ingrijiri stomatologice coronavirus

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC