Medici și academicieni din România și din Republica Moldova au participat la București, la cea de-a doua sesiune știinţifică a Academiei de Știinţe Medicale (AȘM), desfășurată sub deviza „De la Medicina Moleculară la Medicina Clinică”.
În deschiderea reuniunii știinţifice, acad. Leon Dănăilă a primit o diplomă de onoare, acordată de prof. Gheorghe Ţîbârnă, președintele AȘM din Republica Moldova. Prima sesiune inclusă în program a fost dedicată Marii Uniri și a fost intitulată „Pagini din istoria medicinei românești”. În cadrul ei au fost evocate momente emoţionante din viaţa personalităţilor medicale implicate în desăvârșirea Unirii (prof dr. Dumitru Zdrenghea din Cluj-Napoca). Au fost prezentate pagini din istoria cardiologiei (prof. dr Eduard Apetrei–București) și chirurgiei românești (prof. dr. Silviu Constantinoiu-București), dar și informaţii despre evoluţia știinţei medicale din Basarabia și Republica Moldova (Gheorghe Ţîbîrnă – Republica Moldova). În final s-a vorbit despre Vasile Goldiș și despre Marea Unire (prof. dr Aurel Ardelean).
Sesiunea a doua a fost dedicată medicinei moleculare, fiind prezentate informaţii din domenii noi, dar și rezultatele unor cercetări efectuate de diverse colective. Comunicarea dintre macrofage și celulele ateromului a fost prezentată clar și convingător de Ileana Mânduţeanu, din grupul de cercetători condus de acad. Maya Simionescu. Prof. Dorel Lician Radu (București) a vorbit despre medicina moleculară în timpul pandemiei cu virusul gripal A(H1N1), în timp ce prof. Florin Stamatian a prezentat un studiu multimodal privind dezvoltarea creierului în perioada embrionară, o adevărată demonstraţie de embriologie. În aceeași sesiune, prof. Bogdan O. Popescu a demonstrat elegant relaţia între vârstă și bariera hemato-encefalică.
Medicina mitocondrială în diabet
Sesiunea a treia a fost mixtă – clinică și moleculară. Partea moleculară s-a referit la medicina mitocondrială mai ales în diabetul zaharat și a fost prezentată de acad. Doina Popov, iar prof. Ion Ţintoiu a adus date privind modificările ultrastructurale ale miocardului (cu referire mai ales la mitocondrii) înainte și după oprirea cardiacă în chirurgia cardiacă. Au mai fost dezbătute particularităţile de gen în infarctul miocardic la pacienţii din partea de Nord-Est a României. Prof. Cătălina Arsenescu a vorbit despre faptul că, după menopauză, femeile fac infarct miocardic mai frecvent decât bărbaţii, cu evoluţie mai nefavorabilă. Rezultatele unui studiu despre dislipidemiile în populaţia adultă a României au fost prezentate de prof. dr. Maria Dorobanţu.
În sesiunea a patra au fost prezentate lucrări de cercetare moleculară, cum ar fi relaţia dintre volumul adipocitelor și suprafaţa mitocondriilor (P. Ganiuc din grupul de cercetători conduși de profesorul Ionescu-Târgoviște) sau expresia PD-L1 în carcinomul mamar (Oana Cristina-Voina și Maria Sajin din București). Profesorul R. Săndulescu a prezentat o lucrare privind dispozitivele electrochimice de detecţie cu aplicaţii în diagnostic. De un interes aparte s-a bucurat lucrarea prezentată de prof. Irinel Popescu, privind tratamentul onco-chirurgical al metastazelor de origine colorectală. Experienţa acestuia în patologia hepatică este bine-cunoscută, iar datele prezentate au conturat și mai mult acest lucru.
