Recent, la Copenhaga s-a
desfășurat conferința Organizației mondiale a colegiilor, academiilor și asociațiilor
academice naționale ale medicilor generaliști și de familie (WONCA). La manifestare
au fost prezenți 3.100 de participanți din 72 de țări, printre care și România,
având 53 de delegați. Lucrările conferinței s-au desfășurat în absența oricărei
sponsorizări a industriei farmaceutice, fiind grupate în jurul câtorva teme principale
pe care președintele WONCA – prof. dr. Michael Kidd le-a ilustrat într-un mod atrăgător,
prin poveștile unui mare scriitor al țării gazdă – Hans Christian Andersen.
„Ruda cea săracă“ a sistemelor de sănătate
În condițiile unei estimări
potrivit căreia în anul 2030 aproximativ 40% din populația Europei va avea peste
65 de ani, problemele prioritare ale sistemelor de sănătate vor deveni, probabil,
multimorbiditatea și sănătatea mintală a populației. Soluția cea mai eficientă nu
pare a fi creșterea numărului de spitale, ci dezvoltarea unor proiecte comunitare
care să se concentreze pe prevenție și în același timp să permită celor afectați
să‑și păstreze un stil de viață cât mai apropiat de cel avut înainte de instalarea
bolii.
Într-un astfel de context,
medicul de familie are un rol principal în profilaxie, intervenție timpurie, tratarea
pacientului nu a bolii, și reducerea medicației excesive a pacienților cu probleme
legate de înaintarea în vârstă. Medicul de familie asigură primul contact al unui
pacient cu sistemul de sănătate și oferă îngrijiri comprehensive, coordonate și
continue. El reprezintă, de asemenea, interfața prin care cei în nevoie sunt îndrumați
către specialiștii din asistență secundară și terțiară.
Cu toate acestea, majoritatea
țărilor europene continuă să facă investiții mari pentru dezvoltarea ultimelor sectoare
ale sistemelor de sănătate și mai puțin pentru întărirea asistenței medicale primare.
Acest lucru reflectă lipsa de înțelegere a contextului de către factorii decizionali,
cu privire atât la capacitatea serviciilor pe care medicina de familie poate să
le ofere, cât și la agravarea inechităților din populația generală în ceea ce privește
calitatea vieții, speranța de viață și accesul la îngrijiri de sănătate. Așa se
explică de ce medicina de familie continuă să fie „ruda cea săracă“ a sistemelor
de sănătate, în ciuda dovezilor și recomandărilor făcute de instituții abilitate
în politici de sănătate, inclusiv de Organizația mondială a sănătății (OMS).
Lipsa resurselor financiare
din sistemele de asistență primară este dublată în ultimii ani și de o criză a resurselor
umane, deoarece majoritatea absolvenților de medicină aleg calea mai sigură spre
stabilitate și succes oferită de specializări din alte ramuri ale medicinii. Acesta
este motivul pentru care în cadrul WONCA s-a înființat, acum ceva vreme, grupul
de lucru „Vasco da Gama“, care are ca scop promovarea și susținerea tinerilor medici
de familie. Deloc întâmplător, reprezentanta grupului în consiliul director al WONCA
este dr. Raluca Zoițanu, tânăr medic de familie.
Membri ai Grupului „Ecografia MF“
Despre succesul acestui grup
este suficient să spunem că mai mult de o mie de participanți la conferința grupului
au fost tineri medici de familie aflați în primii cinci ani de practică a specialității.
O parte din aceștia au participat, premergător conferinței, la câteva ateliere în
care au fost prezentate scenarii ale unor situații de criză utopice care s-ar putea
desfășura în viitor. Echipele formate au dezbătut idei și au găsit soluții eficiente
pentru problemele propuse, fiecare medic susținându-și părerea medicală. Deși proveneam
din sisteme medicale diferite, mulți colegi au descris probleme similare legate
de colaborarea cu celelalte specialități medicale, protocoalele ineficiente, timpul
prea scurt pentru a efectua o consultație, volumul prea mare de lucru și, într-un
final, finanțarea medicinii primare. După două zile de discuții și prezentări, s-a
ajuns la următoarea concluzie, unanim acceptată: pentru a crește calitatea îngrijirilor
medicale acordate pacienților cu patologie cronică în activitatea medicului de familie,
trebuie ca politica sanitară să se concentreze pe screening-ul țintit și pe educația
pacientului.
Participanții la eveniment
au vizitat și cabinete ale medicilor de familie din țara gazdă, prilej de a observa
puține similarități și mai mult diferențe față de cabinetele în care își desfășoară
ei munca. „Am rămas plăcut impresionat de tinerii medici de familie, de modul constructiv
în care au decurs dezbaterile și de argumentarea opiniilor și a alegerilor. Am simțit
că avem idealuri comune și că luptăm împreună spre atingerea lor. Chiar dacă am
fost din țări diferite și un pic mai timizi la început, la final au dispărut orice
bariere și granițe, pentru că eram cu toții egali, o familie de medici tineri europeni“,
ne-a spus, în încheiere, dr. Mihai Mara – reprezentantul Societății Naționale de
Medicina Familiei (SNMF) în grupul Vasco da Gama.
Accesibilitate, egalitate, echitate
Accesibilitatea populației
la serviciile de sănătate este una din condițiile esențiale ale unui sistem medical
eficient, dar devine inutilă dacă nu este susținută de principiul egalității. Accesul
trebuie să fie egal, serviciile medicale – disponibile pentru fiecare individ și
distribuția trebuie să fie corectă în plan economic, geografic și temporal. Echitatea,
care trebuie să caracterizeze de asemenea serviciile de sănătate, are la bază un
mecanism de redistribuire adecvat, adaptat nevoilor de sănătate ale fiecărui individ
în parte.
Asigurarea acestor deziderate
ține de politicile de sănătate ale unei țări, iar guvernele care au dat dovadă de
responsabilitate până acum au înțeles că, deși importante, programele de sănătate
publică nu pot rezolva singure problema, iar întărirea structurilor de asistență
medicală primară, deși costă, reprezintă calea cea mai sigură de asigurare a accesibilității,
egalității și echității unui sistem de sănătate.
Reprezentanți ai Grupului tinerilor medici de familie
Pe de altă parte, medicii
de familie trebuie să-și asume, la rândul lor, faptul că nu pot face abstracție
de determinanții socio-economici ai bolilor, fiind necesară o abordare holistică
a nevoilor fiecărui pacient. În același timp, ei trebuie să iasă din zona de confort
a propriului cabinet și să încerce să candideze pentru poziții-cheie în sistemul
medical, deoarece ei reprezintă unii dintre cei mai buni cunoscători ai modului
în care funcționează sistemul. Altfel, este inutil să tratezi oamenii provizoriu,
dacă îi trimiți înapoi în aceleași condiții care au contribuit la îmbolnăvirea lor,
după cum se menționează și într-un raport al Institutului de echitate în sănătate
al Colegiului universitar din Londra (UCL), citat de prof. dr. Martin Marshall (UCL).
Viitorul medicinii de familie
Dr. Martin Roland, medic
de familie timp de 34 de ani și fost profesor de medicina familiei la Universitatea
din Manchester, în prezent conducătorul Centrului de cercetare pentru servicii de
sănătate din Cambridge, a invitat auditoriul la o analiză a problemelor cu care
se confruntă azi profesioniștii din asistența primară și la o proiecție a posibilei
evoluții viitoare a specialității, ca expresie a adaptării la cele menționate
mai sus.
El a prezentat rezultatele
unui studiu comparativ desfășurat în mai multe țări europene, în care medicii de
familie au menționat principalii factori responsabili ai stresului la locul de muncă.
Cerințele externe (statistici, rapoarte, rezolvarea unor situații din afară sferei
medicale) sunt principalele motive care contribuie la stres, fiind urmate de durata
prea scurtă a consultațiilor raportată la complexitatea problemelor de sănătate
ale pacienților (populație majoritar vârstnică, multimorbidități). Volumul de muncă
din ce în ce mai mare reprezintă o altă sursă importantă de stres pentru medicii
de familie.
Soluțiile propuse au fost
creșterea finanțării, creșterea numărului de medici de familie (în special în zonele
defavorizate) și organizarea lor în grupuri de practică. Una dintre propuneri a
fost angajarea de personal auxiliar, în scopul degrevării medicului de sarcini administrative
și creșterii disponibilității pentru participarea la cursuri de educație medicală
continuă.
Provocarea de a fi medic de familie în România
Colaborarea cu medicii din
alte specialități trebuie de asemenea îmbunătățită, lipsa comunicării între medici
fiind unul din motivele de nemulțumire invocate de o bună parte din pacienții trecuți
de 65 de ani, indiferent de țară. În plus, pentru eficientizarea activității se
recomandă folosirea progresului tehnologic, de exemplu a poștei electronice în relația
cu alți medici și fișe electronice comune.
Despre cum se poate răspunde
nevoilor și așteptărilor populației, dar și ale medicilor de familie au vorbit mai
mulți participanți, reprezentanți ai unor sisteme de sănătate din țări diferite,
dar cu o asistență primară puternic dezvoltată, precum Marea Britanie și Olanda.
S-au făcut referiri la cele trei ere ale medicinii descrise de Donald Berwick. Prima
este era autonomiei profesionale, de la Hipocrate până recent, ale cărei norme prevedeau
că medicina este o profesie nobilă, inaccesibilă oamenilor din afară ei. Normele
îi ofereau medicului privilegiul de a-și autoevalua performanțele.
Următoarea eră, cea în care
ne aflăm acum, a fost dominată de regulile piețelor financiare, instalate odată
cu constatarea marii variabilități a modului de a practica medicina. A două eră
a fost caracterizată de înregistrarea a numeroase erori medicale și inegalități
legate de rasă și clasa socială, fiind și o perioada în care nu contează decât ceea
ce poate fi măsurat, plata serviciilor făcându-se majoritar în baza unor indicatori
de calitate. Caracteristică este și înregistrarea excesivă a datelor medicale și
administrative, majoritatea contractelor semnate cu casele de asigurări de sănătate
fiind nenegociabile.
Cea de-a treia eră – era
morală, este propusă ca alternativă la cele două de mai sus, în opoziție atât cu
paternalismul celei dintâi, cât și cu reducționismul celei de-a doua. Spre aceasta
ar trebui să ne îndreptăm, ca soluție la rezolvarea crizei actuale a sistemelor
de sănătate de pretutindeni.
Un medic bun este cel care a fost, cândva, pacient
În țările europene vestice,
asociațiile de pacienți sunt organizații puternice, invitate obligatoriu la mai
toate întâlnirile factorilor decidenți pentru proiecte de programe și politici de
sănătate. Conferințele medicale organizate în ultima vreme au preluat acest obicei,
rezervând în program un spațiu special dedicat expunerii punctului de vedere al
pacienților.
Așa s-a întâmplat și la WONCA.
Am aflat că oamenii își doresc să fie incluși în discuțiile legate de planurile
de sănătate care îi privesc și să fie tratați ca indivizi, să li se acorde încredere,
să li se răspundă temerilor și întrebărilor pe care le au, să fie tratați ca persoane
care au o boală și nu ca patologii etichetate cu numele lor. În concluzie, pacienții
vor să li se arate mai mult respect decât în prezent.
În întâmpinarea acestor deziderate,
reprezentanții OMS au prezentat strategia recomandată de organizație pentru reorganizarea
sistemelor de sănătate. Aceasta are la bază punerea pe primul plan a pacientului
și nevoilor acestuia, reorientarea modelului actual de îngrijiri și implicarea pacienților,
familiilor și îngrijitorilor acestora în procesul vindecării. Alocarea de resurse
umane suplimentare, creșterea motivației fiecăruia dintre cei implicați și încheierea
de parteneriate cu alte domenii și societatea civilă sunt alte propuneri ale OMS.
În esență, planul este menit să readucă, să dezvolte și să susțină empatia în relația
medic–pacient, prin învățarea și exersarea ei cu fiecare ocazie.
Impresii românești
România a avut o participare
importantă în cadrul conferinței, o parte din reprezentanții noștri fiind implicați
în structura și buna funcționare a diferitelor departamente și comisii ale WONCA
Europa (dr. Rodica Tănăsescu și dr. Daciana Toma – reprezentantele României în ședința
consiliului director, dr. Gindrovel Dumitra – membru al comitetului consultativ).
Alți medici români s-au evidențiat prin calitatea lucrărilor prezentate sub egida
grupurilor de lucru ale SNMF sau independent.
Grupul de lucru „Ecografia
MF“ a folosit prilejul evenimentului pentru a lansa trei proiecte, fiecare reprezentând
o premieră la nivel european, după spusele dr. Mihai Iacob, coordonatorul grupului.
Primul proiect, „Ecografia
clinică de prim contact în medicina de familie“, se bazează pe faptul că ecografia
nu a fost inclusă până acum în nicio țară europeană în programa de pregătire a profesioniștilor
din medicina primară. De aici vine provocarea propusă de România, una din țările
aflate în avangardă în ceea ce privește numărul medicilor de familie cu competență
în ecografia generală.
Cel de-al doilea proiect,
„Algoritm de diagnostic computerizat de ecografie generală“, denumit generic „Smart
Ultrasound Software“, poate fi util atât în orientarea diagnostică, cât și în alegerea
conduitei terapeutice a cazurilor cu care se confruntă medicii de familie. Al treilea
proiect reprezintă inițiativa constituirii unui viitor grup european de lucru în
imagistica medicală.
Membri ai Grupului de diabet zaharat, boli de nutriție și metabolice
Pentru Grupul de diabet,
nutriție și boli metabolice, acceptarea lucrărilor trimise la conferință a fost
o dovadă a validării interesului de care s-au bucurat temele propuse și a valorii
lor științifice. „Susținerea lucrării a fost pentru noi un prilej binevenit de a
deschide calea dialogului“, ne-a spus dr. Anca Bălan – membră a grupului, „pentru
că, lăsând deoparte emoțiile inerente, am avut ocazia de a interacționa cu alți
medici de familie din Europa și de a compara diferențele majore din modul în care
este monitorizat pacientul diabetic în România față de alte țări europene. Diferențe
sunt multe, din păcate, însă lucrul cel mai important este faptul că ne-au împărtășit
din experiența lor și ne-au explicat cum au depășit obstacolele cu care noi ne confruntăm
în prezent. Am apreciat deschiderea și interesul lor față de problemele noastre
și am luat notițe din prezentările susținute de ei. Ne-am dorit o schimbare a sistemului
medical românesc, iar acum ne-o dorim și mai mult. Acesta este rolul conferințelor
internaționale, un schimb constructiv de idei pentru a clădi un viitor mai bun“.
Sindromul burnout la medicii de familie
Temele celor două lucrări
ale Grupului de sănătate mintală au reflectat preocupările constante ale reprezentantelor
acestuia – dr. Ileana Anca Efrim și dr. Irina Angela Radu cu privire la sindromul
burnout la medicii de familie. Sindromul apare cu precădere în rândul femeilor,
fiind cauzat de barierele în comunicarea dintre medicul de familie și pacientul
cu probleme de sănătate mintală, în contextul mai amplu al recomandărilor OMS de
integrare a serviciilor de sănătate mintală în asistența medicală primară. „Construirea
celor două prezentări a fost grea, pentru că doream să transmitem cât mai mult într-un
timp scurt, fără să pierdem din vedere nevoia de a primi feedback din partea colegilor.
Până la urmă, ocazia participării la o conferință este exact posibilitatea schimbului
de idei și experiență, apoi felul în care ele pot îmbogăți sau transforma activitatea
medicului de familie la el acasă“, a spus dr. Ileana Anca Efrim. Sala umplută până
la refuz, întrebările puse și discuțiile desfășurate după prezentare, inclusiv cu
propuneri de colaborare în viitor, le-au răsplătit efortul.
Ca reprezentat al Grupului
„RespiRo“, am participat în cadrul secțiunii „Inegalități în sănătatea grupurilor
de pacienți“ cu lucrarea „Inițiativa RespiRo pentru astm“, care constituie un proiect
al grupului pentru dezvoltarea, implementarea și diseminarea unui model de abordare
sistematizată a pacienților cu astm, desfășurat împreună cu Internațional PrimaryCare
Respiratory Group și U-Biopred. „Este încercarea noastră de a compensa limitarea
posibilităților de intervenție pe care le avem, ca medici de familie, în atingerea
și menținerea controlului bolii, ca urmare a interdicțiilor actuale privind obținerea
de competențe pentru efectuarea investigațiilor paraclinice necesare diagnosticării
și monitorizării bolii (spirometrie), precum și a celor referitoare la inițierea
prescrierii compensate a tratamentului cu corticosteroizi inhalatori și combinații
ale acestora. Aceste restricții sunt nejustificate și reprezintă unul din motivele
pentru care cea mai mare parte a cheltuielior legate de această boală sunt reprezentate
de tratamentul numărului mare de exacerbări înregistrate la camerele de garda ale
spitalelor“.
Dintre lucrările prezentate
de medicii români, am mai reținut concluziile unui studiu privind influența sfatului
personalizat asupra deciziei mamelor de a alăpta. Lucrarea prezentată de dr. Emiliana
Coștiug (prim-autor dr. Raluca Ghionaru), este o propunere de algoritm decizional
în cazul unui scor pozitiv la screeningul pentru tulburările de spectru autist.
Lucrarea susținută de dr. Ileana Brînză a oferit un exemplu de creștere a complianței
pacientului prin implicarea activă în monitorizarea riscului de evenimente cardiovasculare.
Prezentarea făcută de dr. Liviu Ghilencea și dr. Dana Baltă a analizat managementul
pacientului cu durere toracică, între abordarea din asistența primară și ghidurile
de cardiologie.
Delegația română la WONCA
a prezentat și rezultatul unei frumoase colaborări internaționale româno-lituaniene,
materializat în două postere și o prezentare orală. 89 de medici români și 79 de
medici lituanieni au demonstrat în cadrul unui studiu pe 2.450 de pacienți că utilizarea
în screening a chestionarelor simplificate de medicul de familie duce la rezultate
similare cu utilizarea chestionarelor standard. În plus, activarea în softul „icMED“
folosit de medicul de familie a chestionarelor de screening și prevenție crește
gradul de utilizare și contribuie la un screening eficient.
În cadrul studiului româno-lituanian
s-a demonstrat că hiperplazia benignă de prostată se corelează semnificativ cu vârsta,
indicele de masă corporală, fumatul și hipertensiunea, astfel că pe baza unui scor
determinat prin regresie se poate limita supradiagnosticarea și suprainvestigarea.
Lucrările au fost primite cu interes de publicul de la WONCA, așadar există premisele
continuării acestor tipuri de proiecte de cercetare realizate cu sprijinul Comunității
„icMED“.
Au contribuit: dr. Anca Bălan,
dr. Roxana Dragomir,
dr. Ileana Anca Efrim,
dr. Mihai Iacob,
dr. Jakab Engya,
dr. Mihai Mara,
dr. Irina
Angela Radu,
dr. Toth Csongor,
dr. Raluca Zoițanu,
Andreas Kuglis
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
