Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Managementul bolii Parkinson în contextul epidemiei de COVID-19

Viața Medicală
Dr. Gabriela MIHĂILESCU vineri, 10 aprilie 2020

Persoanele cu tulburări de mișcare nu sunt considerate, momentan, persoane cu risc crescut de infectare cu noul coronavirus. Cu toate acestea, specialiștii au formulat o serie de recomandări pentru acești pacienţi, în contextul Zilei mondiale a bolii Parkinson.

Ziua mondială a bolii Parkinson este marcată, anual, la 11 aprilie. Mottoul anului 2020 este: „Dacă întâlnești 66 de persoane, există șansa să cunoști o persoană suferind de boala Parkinson”.

Chiar dacă pandemia produsă de virusul SARS-CoV-2 a determinat suspendarea sau amânarea evenimentelor dedicate acestei zile, pacienţii cu această boală merită pe deplin atenţia și respectul
nostru, al tuturor.

Peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson sunt înregistraţi în Uniunea Europeană (număr apropiat de cel al cazurilor confirmate COVID-19 la nivel mondial) și peste 10 milioane la nivel global.

Sunt pacienţi care nu au creat panică și izolare în rândul populaţiei, nu au pus pe jar sistemele de sănătate și nu au blocat economia mondială. Boala Parkinson se manifestă prin simptome motorii, dar și prin foarte multe simptome non-motorii, acestea reprezentând latura ascunsă care poate afecta sever calitatea vieţii pacienţilor.

Efectele COVID-19  asupra pacienţilor

Infecţia produsă de virusul SARS-CoV-2 cauzatoare de COVID-19 este mult prea recentă pentru a se fi stabilit deja efectele asupra pacienţilor cu boala Parkinson sau cu alte tulburări de mișcare.

Cu toate acestea, pe baza cunoașterii mecanismelor fiziopatologice și ale simptomatologiei bolii Parkinson, au rezultat câteva concluzii și pot fi făcute o serie de recomandări atât pacienţilor, cât și familiilor acestora, precum și medicilor care se ocupă de tratarea lor.

Persoanele cu tulburări de mișcare nu sunt considerate momentan persoane la risc extrem. Boala Parkinson este o afecţiune cu o variabilitate foarte mare atât în ceea ce privește vârsta pacienţilor, cât și forma de boală.

Pentru pacienţii tineri, cu forme ușoare, riscul infecţiei cu SARS-CoV-2 pare mai mic, dar încă nu se cunoaște influenţa sa pe termen lung asupra evoluţiei bolii. Cei mai mulţi pacienţi se încadrează însă în grupa de vârstă de peste 65 de ani, ceea ce din start îi face mai vulnerabili în faţa SARS-CoV-2.

Dacă asociază și comorbidităţi de tipul afecţiunilor cardiovasculare, pulmonare, oncologice, renale, autoimune sau diabet zaharat, riscul crește.

Atât pacienţii, cât și cei apropiaţi lor trebuie să urmeze cu stricteţe măsurile sporite de izolare și igienă impuse populaţiei pentru a evita contaminarea.

Medicaţia trebuie continuată

Boala Parkinson nu afectează sever imunitatea pacienţilor, deși există teorii care susţin rolul reglator al dopaminei asupra inflamaţiei și în menţinerea homeostaziei între sistemul nervos central și cel imunitar.

Medicaţia antiparkinsoniană nu are efecte imunosupresoare, fiind absolut necesară continuarea administrării ei. Recomandarea izolării este obligatorie, dar presupune o organizare specială pentru necesităţile zilnice și flexibilitate individuală pentru adaptarea la noile circumstanţe.

Adaptabilitatea necesită o bună funcţionare a sistemului dopaminergic, cunoscută fiind inflexibilitatea motorie, cât și cognitiv-comportamentală a acestor pacienţi, rezultată din deficitul dopaminergic nigrostriatal.

Această inflexibilitate conduce, conform opiniilor specialiștilor R.C Helmich și B. R. Bloem (Olanda), la apariţia stresului psihologic cronic, care asociază pierderea controlului, agravează simptomele non-motorii preexistente precum anxietatea, depresia, insomnia, dar și simptomele motorii ca tremor, freezing și diskinezii.

Circulaţia poate fi restricţionată, dar inspiraţia, nu!

Aceiași autori susţin că stresul cronic poate demasca simptome latente, cum ar fi bradikinezia (mișcări lente), rigiditatea și tremorul, prin afectarea mecanismelor compensatorii, ceea ce crește probabilitatea unei explozii a numărului de cazuri nou diagnosticate de boală Parkinson după ce pandemia va fi trecut, la persoane care au stat în izolare și nu s-au putut adapta. 

Pentru rezolvarea rapidă a acestor situaţii stresante pacienţii trebuie să încerce să menţină în permanenţă conectarea la mediu, având nevoie de suport din partea familiei, a prietenilor, a persoanelor care îi îngrijesc, a medicului de familie și a neurologului care îi monitorizează.

Pot beneficia de tratamente medicamentoase specifice, dar ar fi de preferat metode care să reducă izolarea socială, respectiv exerciţii cognitive, ateliere de mindfulness și terapie psihologică cognitiv-comportamentală, jocuri, documentare, spectacole și videoconferinţe organizate pe platforme online (desigur, pentru acei pacienţi care au acces la internet și au abilităţi în utilizarea calculatorului).

Circulaţia poate fi restricţionată, dar inspiraţia, nu! Așa încât, se recomandă activităţi creative – pictură, scris, croitorie, bricolaj, gătit și continuarea hobby-urilor care îi definesc ca persoană, dar adaptate izolării.

În același timp, izolarea se asociază și cu reducerea activităţii fizice, generând accentuarea simptomelor motorii, dar și a celor non-motorii (insomnie, constipaţie, depresie). S

e recomandă folosirea bicicletelor fitness 30-45 de minute pe zi, exerciţii de gimnastică, „tai-chi”, yoga, dans, folosind programele special create pentru acești pacienţi, ce pot fi accesate gratuit pe internet.

Simptomele motorii și non-motorii pot fi agravate

Ce elemente ale bolii Parkinson ar putea complica evoluţia COVID-19? În prezent încă nu sunt disponibile date specifice referitoare la această întrebare, dar se poate extrapola pornind de la asocierea acestei boli cu alte infecţii virale respiratorii.

Infecţia virală poate agrava simptomele motorii și non-motorii, dând senzaţia falsă că medicaţia a devenit ineficientă. Pot apărea halucinaţii de novo, se accentuează fatigabilitatea, durerile musculare și scăderea ponderală, iar vindecarea poate fi mai lentă.

De asemenea, din cauza rigidităţii și a bradikineziei mușchilor respiratori, precum și secundar posturii – camptocormiei (poziţie mult aplecat înainte) se restricţionează expansionarea plămânilor (boală restrictivă pulmonară).

Există un risc crescut de apariţie a pneumoniilor de aspiraţie secundar tulburărilor de deglutiţie și a dificultăţilor de eliminare a secreţiilor din căile aeriene, în special în formele avansate.

Preventiv, sunt ţări cu recomandare de grad înalt pentru vaccinarea antigripală și anti­pneumococică a acestor pacienţi. Apneea în somn poate fi un factor de prognostic negativ, având în vedere suspiciunea afectării centrilor bulbari respiratori de către SARS-CoV-2.

 Pregătiri de izolare cu medicaţie pe trei luni

Simptomatologia COVID-19 este una predominant respiratorie (tuse, dispnee), dar se mai cunoaște și faptul că poate debuta cu febră și anosmie (pierderea mirosului) și ageuzie (pierderea gustului) – combinaţie patognomonică – posibil prin acţiunea locală a virusului sau la distanţă asupra bulbilor olfactivi și/sau a nervilor cranieni.

Majoritatea pacienţilor cu boala Parkinson au hipo- sau anosmie și mulţi dintre ei ageuzie, astfel încât nu ne putem baza pe aceste simptome în momentul unui eventual diagnostic de COVID-19.

Pacienţii cu boala Parkinson trebuie să fie pregătiţi pentru izolare cu o cantitate suficientă de medicaţie antiparkinsoniană care să acopere trei luni, să dispună de o schemă de tratament detaliată, conţinând dozele și orele de administrare și pe care să fie notat și numărul de telefon al medicului curant.

Trebuie așezată la vedere, în cazul în care se întâmplă să fie consultaţi de personalul medical al Serviciului de Ambulanţă sau în cazul unei eventuale spitalizări de urgenţă.

Ar fi de dorit ca pacienţii să aibă acces la o linie verde de telefon în cazul în care au probleme psihologice sau medicale, să aibă suport din partea autorităţilor locale pentru aprovizionare și să se prezinte la spital numai în cazul urgenţelor nerezolvabile de la distanţă, legate de eventuale disfuncţionalităţi ale stimulatorului (în cazul stimulării cerebrale profunde) sau ale pompei cu Levodopa - Carbidopa gel intestinal.

Deși în această perioadă majoritatea cadrelor medicale se dedică tratării pacienţilor cu COVID-19, Societatea Pentru Boala Parkinson și Tulburări de Mișcare din ţara noastră atrage atenţia că pacienţii cu boli cronice, respectiv pacienţii suferind de boala Parkinson, nu pot fi uitaţi în izolare.

Ei trebuie protejaţi, susţinuţi și îngrijiţi în continuare, prin eforturi conjugate, folosind orice mijloace eficiente și cu risc zero de contaminare, la care și medicii și pacienţii trebuie să se adapteze din mers – comunicarea telefonică, online și mai nou telemedicina – această din urmă soluţie fiind susţinută și de profesor Claudia Trenkwalder, președinta Movement Disorders Society.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC