Newsflash
Diverse

Magneziul, adevăr şi provocare

de Dr. Cătălina PANAITESCU - oct. 9 2009
Magneziul, adevăr şi provocare

Metal alcalin pământos, magneziul (Mg) continuă să rămână unul din mineralele cele mai studiate, aşa cum o dovedesc numeroasele studii şi reuniuni ştiinţifice dedicate lui. Cel mai recent eveniment de acest gen a fost a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Magneziu, desfăşurată la Iaşi, între 22 şi 25 septembrie a.c. (...)

   Au participat specialişti din cca douăzeci de ţări, medici, farmacişti, biochimişti, biofizicieni, bioingineri, majoritatea implicaţi în cercetare, dar şi în practica clinică şi în învăţământ. Această diversitate a impus organizarea, pe lângă şedinţele plenare, a unor sesiuni paralele de prezentări orale şi postere.
   Punctul de plecare al expunerilor şi studiilor a fost aportul inadecvat de Mg în alimentaţia populaţiei generale, aşa cum reiese din studiile epidemiologice desfăşurate în ultimul deceniu. Acest lucru poate fi explicat prin fertilizatorii folosiţi în agricultura intensivă, dar şi prin suplimentele de calciu introduse în alimente sau consumate ca atare. În afară de aportul alimentar insuficient, deficitul de Mg poate fi considerat epidemic şi ca urmare a îmbătrânirii populaţiei (reducerea absorbţiei, creşterea excreţiei urinare, mai ales când se asociază diabetul zaharat, diverse tratamente etc.).
   Rolul deficitului de magneziu în fiziopatologia bolilor cardiovasculare este, poate, cel mai bine investigat, studiile privind rolul proteinelor de transport al Mg în menţinerea homeostaziei acestuia la nivelul celulelor endoteliale macro- şi microvasculare, importanţa asocierii medicamentelor antiagregante în tratamentul stenozei aortice degenerative ş.a. venind cu date noi sau consolidând concluzii anterioare. În mod aparte, a fost prezentată posibila relaţie dintre deficitul de Mg şi o asociere de factori de risc dependentă, într-o oarecare măsură, tot de alimentaţie, şi anume sindromul metabolic. Veriga de legătură ar putea fi răspunsul inflamator care pare să fie implicat în fiziopatologia modificărilor caracteristice sindromului metabolic. Astfel, modelele experimentale pe şobolani au demonstrat că deficitul de Mg extracelular: • induce reacţii specifice inflamaţiei, răspunzătoare de apariţia hipertrigliceridemiei şi a unor modificări proaterogene în metabolismul lipoproteinelor; acestea, împreună cu disfuncţia endotelială, indusă tot de inflamaţie, cresc agregabilitatea plachetară, mărind riscul de tromboză • creşte susceptibilitatea organismului la stres, care, prin activarea axei hipotalamo-hipofizo-adrenergice, sporeşte răspunsul oxidativ şi contribuie la dezvoltarea rezistenţei la insulină, precum şi la ridicarea valorilor tensiunii arteriale.
   Despre rolul Mg la nivelul sistemului nervos central (SNC) au fost prezentate lucrări care fie au sintetizat datele acumulate până acum, fie au adus idei originale. Ele au precizat că Mg: • creşte stabilitatea membranei sinaptice prin scăderea eliberării presinaptice a unor neuromediatori implicaţi în unele mecanisme de dependenţă şi sevraj • este răspunzător de activitatea enzimelor ce intervin în decarboxilarea acidului glutamic şi al sintezei GABA (unul din principalii mediatori ai SNC) • este factor de stabilitate neuronală, scăderea sau lipsa lui crescând activitatea electrică a cortexului, în special a hipocampului • ar putea explica o parte din mecanismul de acţiune al antidepresivelor în tratamentul depresiei majore (corelaţie pozitivă între nivelul intraeritrocitar al Mg şi simptomatologia pacienţilor trataţi) • este interesant ca tratament asociat al leziunilor cerebrale acute şi cronice (AVC – unde nu influenţează mărimea zonei afectate, dar scade deficitul motor, hipoxie, hemoragia subarahnoidiană) • a crescut densitatea şi plasticitatea sinapselor, ameliorând deficitul cognitiv în modelele experimentale de boală Alzheimer la şoarece.
   Magneziul în obstetrică (prevenţia şi tratamentul preeclampsiei şi eclampsiei), în bolile inflamatorii (corelaţia inversă a Mg plasmatic cu nivelul inflamaţiei în poliartrita reumatoidă, ca o posibilă consecinţă a alterării osoase subiacente articulaţiilor în suferinţă) şi infecţioase (hipomagneziemia indusă de infecţiile respiratorii şi hepatitele cronice virale), în fiziologie (misterele homeostaziei Mg), în patologie (afectarea angiogenezei şi, ca urmare, a creşterii tumorale induse de hipomagneziemie – mecanism intrinsec al tratamentului cu cetuximab în cancerul de colon), în sport (este sau nu necesară suplimentarea cu Mg a dietei sportivilor de performanţă?), chimia şi biochimia Mg (implanturi ortopedice biodegradabile din aliaje cu Mg, potenţialul benefic al tratamentului cu Mg în intoxicaţia cu cadmiu) au demostrat – dacă mai era nevoie – importanţa acestui ion în biomedicină. Rămâne în continuare însă o distanţă mare de la cercetare la practică, în mare parte din cauză că: • nu există încă un marker accesibil pentru diagnosticul deficitului de Mg (Mg seric total nu se corelează întotdeauna cu cel ionic, iar determinarea acestuia este costisitoare, Mg intraeritrocitar nu este nici el la îndemâna oricărui laborator) • se caută încă un compus optim (Mg se administrează în prezent sub forma unui complex, cu formule distincte şi prin urmare, cu diferenţe de uniformitate a masei, friabilitate etc., care determină, la rândul lor, deosebiri privind disoluţia) • trebuie dovedită mai clar legătura cu etiopatogenia anumitor boli (de ex., s-a dovedit că Mg este implicat în dezvoltarea diabetului zaharat, dar cât de mare este corelaţia?).
   Un final deschis, cu multe promisiuni şi speranţe legate de viitor, despre care a avut amabilitatea să ne vorbească dl prof. dr. Mihai Nechifor, preşedintele Simpozionului Internaţional de Magneziu, într-un interviu din care prezentăm mai jos un fragment:
   – Trebuie să mai spunem că şi alte lucruri sunt interesante şi reprezintă căi de dezvoltare în viitor, ca terapie. Bunăoară, corelaţia dintre sindromul de intestin iritabil şi magneziu. S-a dovedit, cu date pertinente, că una din cauzele intestinului iritabil este, fără îndoială, hipomagneziemia. (…) În ultima vreme, există date (chiar şi în ţara noastră s-au făcut cercetări) care arată că spasmul sfincterului Oddi – ceea ce se spune azi, spasmul sfincterului Oddi şi odinioară, diskinezie biliară – se datorează, de cele mai multe ori, dacă excludem alte procese, unei cantităţi scăzute de magneziu. Este uşor să ne uităm într-o zi câţi (bolnavi, n. a.) sunt în triajul unui spital sau la farmacie… Atunci ne dăm seama că am putea obţine succese terapeutice sau măcar ameliorarea stării bolnavilor, relativ facil, utilizând magneziul. (…) S-a dovedit, şi avem şi aici date care arată, că parte din procesele migrenoase au la bază tot o hipomagnezemie. În acest context, foarte puţini specialişti recomandă în tratamentul migrenei magneziu, deşi ar trebui să o facă tot mai mulţi. Este o altă cale prin care datele fundamentale ar putea să fie extinse în clinică. Desigur că sunt şi alte lucruri legate de procesul cogniţiei. Se pare că unele forme de memorie sunt influenţate favorabil de un nivel normal al magneziului, (…) Iată câteva etape despre care considerăm că sunt o punte între ceea ce cunoaştem fundamental şi ceea ce am putea aplica clinic în folosul omului bolnav şi, fără îndoială, şi a sistemului medical.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe