Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Îngrijiri intensive la pacienţi în stare vegetativă

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN miercuri, 7 martie 2012
   În perioada 20–24 februarie a.c., s-a desfăşurat, la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, un curs pentru îmbunătăţirea performanţei profesioniştilor din domeniul sănătăţii privind importanţa unei mai bune organizări a muncii în cadrul serviciilor de recuperare a stărilor vegetative, în baza unui proiect cofinanţat din Fondul Social European.
   Deschiderea a fost făcută de dna dr. Mihaela Hărătău, manager de proiect, iar pe parcursul celor cinci zile de curs s-au perindat la pupitru conferenţiari care au expus: • Criterii de admisie în terapia intensivă • Algoritm de monitorizare a pacientului în terapia intensivă • Edemul cerebral posttraumatic – monitorizare, management terapeutic (dr. Raluca Ungureanu) • Transportul pacientului critic • Ventilaţia mecanică protectivă • Resuscitarea cerebrală (dr. Liana Mirea) • Traheostomia (dr. Ileana Linaru şi dr. Dan Alexianu) • Rolul nursingului în recuperarea stărilor vegetative • Psiho- şi kinetoterapie • Terapia aferentării • Aplicaţii practice (EEG şi PE) • Managementul pacientului aflat în stare vegetativă • Comparaţie între Belgia şi ţările în curs de dezvoltare (dr. Dan Alexianu) • Aspecte medico-legale, juridice, religioase şi socio-economice (conf. dr. Ioana Grinţescu şi dr. Dan Alexianu).
   Nucleul informaţional al cursului a fost completat de ampla prelegere despre tulburările de conştienţă susţinută de dr. Audrey Vanhaudenhuyse, cercetător la Universitatea din Liège. Dată fiind expertiza pe care o deţine în stările vegetative, i-am solicitat un scurt interviu.
   – Cum sunt asistate stările vegetative în Uniunea Europeană?
   – În Belgia, pacienţii cu leziuni cerebrale severe sunt trataţi în secţiile de îngrijiri intensive timp de câteva săptămâni sau chiar luni, apoi, după caz, sunt transferaţi în secţiile de neurologie sau neurochirurgie. După ce sunt stabilizaţi, pacienţii intră în cadrul unui proiect federal, unde au dreptul la îngrijiri terapeutice, logopedice, ergoterapie etc., în centre specializate. Acestea se conduc după criteriile generale de diagnostic, valabile în stările vegetative, în cazurile de minimă conştienţă şi de locked-in.
   – Ce cuprinde algoritmul luării în îngrijire a acestor pacienţi?
   – În cursul îngrijirilor, primul pas este stabilirea etiologiei – anoxice sau posttraumatice. În ceea ce priveşte prima categorie, se pune în aplicare un algoritm bine definit pentru recuperare. Se ştie că pacienţii cu etiologie anoxică au mai puţine şanse de recuperare decât ceilalţi. Sigur că intră în discuţie starea de conştienţă minimală.
   – Există o serie de controverse privitoare la determinarea momentului precis al morţii clinice. Există repere care uneori nu sunt suficient de clare…
   – Desigur este o chestiune foarte importantă şi delicată. Medicii au teste bine stabilite precum cele care dovedesc absenţa reflexelor cerebrale, abolirea respiraţiei spontane şi aspectul plat al traseului EEG. Răspunsul la aceste probe certifică moartea clinică cerebrală şi permite, în general, prelevarea de organe, bineînţeles cu acordul familiei.
   – Există divergenţe de opinie în declararea morţii cerebrale?
  – Se nasc totdeauna dezbateri, fie că sunt religioase, etice, filosofice sau de altă natură. Lucrurile sunt complicate de faptul că mulţi presupun persistenţa unui crâmpei de viaţă atâta timp cât inima bate. De asemenea, multe probleme ridică şi concepţia dualităţii corp–spirit. Cred că sunt dezbateri morale foarte dificile, dar consider că ultimele cuceriri ale ştiinţei coroborate cu datele neuroimagistice pot stabili dacă pacientul este sau nu conştient. Răspunsul la dileme este dat de acurateţea investigaţiilor şi diagnosticului, dar concepţiile religioase nu sunt de neglijat.
   – Cum trebuie abordate stările vegetative?
   – Există multe cazuri de stări vegetative care urmează unor come produse de accidente de circulaţie. Apoi, sunt pacienţii în comă anoxică şi cei care se află la nivelul minimei conştienţe. Toţi aceştia trebuie să beneficieze de mijloace de comunicare specifice şi adecvate leziunilor cerebrale. Astăzi dispunem de o întreaga gamă de facilităţi tehnice care fac din comunicare un element important în derularea îngrijirilor. Comunicarea aruncă o lumină focalizată asupra senzaţiei de moarte iminentă (cunoscuta viziune de „tunel“ sau evocările de memorie inexplicabile).
   – Cum este gândit sistemul de neuroreabilitare a stărilor vegetative în Belgia?
   – În ţara mea există un program federal care cuprinde toate fazele îngrijirii pacienţilor, începând cu etapa de terapie intensivă, trecând prin secţiile de neurologie şi continuând cu centrele de reabilitare, unde lucrează logopezi, ergoterapeuţi şi alt personal din diverse specialităţi. Toate acestea se termină, în cazul fericit, cu reîntoarcerea – în funcţie de solicitările familiei – la domiciliu, unde însă se continuă efortul de recuperare. Se mai are în vedere recuperarea şi în sanatorii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.