Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

În chirurgia sânului este nevoie de o filozofie comună

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE luni, 15 decembrie 2014
   Peste 250 de medici au participat la a doua ediţie a conferinţei „Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul cancerului mamar“, organizată de Societatea de Chirurgie a Sânului (SCS) în colaborare cu UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi desfăşurată în Capitală. Tematica lucrărilor ştiinţifice s-a adresat în bună măsură medicilor de familie, dar mai ales specialiştilor care se ocupă nemijlocit cu diagnosticul şi terapia patologiei oncologice a sânului: imagistică medicală, chirurgie, gineco­logie, endocrinologie, anatomopato­logie, oncologie medicală, radioterapie, chirurgie plastică şi reconstructivă.
   În program au fost incluse şi o serie de cursuri pre-conferinţă specifice, dintre care amintim: indicaţiile tratamentului conservator al cancerului mamar (conf. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Cluj-Napoca), semiologia ecografică a leziunilor mamare (conf. dr. Horia Bălan, Bucureşti), tehnica ganglionului santi­nelă (prof. dr. Alexandru Blidaru, preşedintele SCS, dr. Cristian-Ioan Bordea, Bucureşti) ş.a.
   Profesorul Alexandru Blidaru spune că tehnica ganglionului santinelă, practicată în mod curent la Institutul Oncologic „Al. O. Trestioreanu“ Bucureşti (este validată începând cu 2003), foloseşte trasor radioactiv pentru cancerul mamar şi melanomul malign. Ea oferă posibilitatea conservării ţesutului limfoganglionar sănătos şi reduce complicaţiile inerente unei intervenţii de mare amploare, de tipul limfadenectomiei complete (limfedem, parestezii, durere, limforee). Este un instrument eficient pentru a orienta actul terapeutic în funcţie de rezultatul histopatologic. Tehnica ganglionului santinelă se adresează cancerelor care diseminează limfatic, aflate în stadii puţin avansate conform criteriilor de stadializare TNM.
   Prof. dr. Nicolae Suciu, managerul IOMC „Alfred Rusescu“ Bucureşti, a explicat că în România, din 2009 până în 2012, la cabinetele medicilor de familie s-au înregistrat peste 5.000 de cazuri noi de cancer al sânului, iar la cabinetele de oncologie, în jur de 6.000. Cu toate acestea, lucru îmbucurător, numărul deceselor prin cancer de sân – aproximativ 3.000 – nu a crescut Prof. dr. Mircea Beuran, vorbind în deschiderea evenimentului. Alături de el, prof. dr. Dragoş Vinereanu şi prof. dr. Nicolae Suciu proporţional cu creşterea numărului de cazuri, ceea ce înseamnă că multe cazuri sunt diagnosticate în stadii incipiente. Îngrijorător, consideră profesorul Suciu, este însă faptul că în România, practic, aproape lipseşte screeningul mamografic. Conform Eurostat, în Franţa fac screening mamografic aproape 97% din femeile cu vârsta între 50 şi 69 de ani, iar cele din România ajung în proporţie de 12% să facă acest screening (ultimul loc în Europa).
   Un obiectiv de viitor este crearea bazelor formării cât mai riguroase a specialiştilor în chirurgia sânului, consideră prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia din Capitală. Acest domeniu trebuie să impună condiţii mult mai stricte de specializare şi mai ales de echipă. Este important ca echipa care tratează cancerul de sân să aibă o filozofie comună care pleacă de la anatomie patologică la radioterapie, chimioterapie şi, în final, la psihoterapia pacientului respectiv. Mai mult, tot procesul ar trebui să se poată derula în aceeaşi instituţie, în acelaşi serviciu, ceea ce nu e la îndemâna oricui: „Sunt puţine instituţii care fac acest lucru într-un mod responsabil şi unde munca de echipă este importantă“.
   Terapia personalizată, despre care se tot vorbeşte în ultimii ani în oncologie, devine o realitate, poate chiar o prioritate, afirmă dr. Dan Corneliu Jinga, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. În prezent, încă suntem tributari chimioterapiei clasice, în proporţie de 50–60%, potrivit dr. Jinga, care consideră că poate cei mai dezvoltaţi în această direcţie sunt francezii. De câţiva ani, ei au înfiinţat un institut naţional de cancer care se ocupă nu cu tratamentul bolilor, ci cu asemenea testări genetice. De altfel, lucrul nu-i foarte nou, semnătura genetică este utilizată pe continentul nord-american, în decizia terapeutică pentru cancerul mamar, de aproximativ cinci ani. Terapia ţintită este utilizată şi în ţara noastră, dar numai pentru medicamentele care sunt în lista CNAS. Iar noi, românii, avem posibilitatea să facem aceste identificări, dar „deocamdată doar pe banii pacientului“.
   Despre o tehnică, putem spune că la fel de ţintită, brahiterapia, a vorbit şi dr. Alina Sturdza, de la AKH Viena. Ea spune că această tehnică este esenţială în cancerul de col uterin avansat şi în cancerul anal. Brahiterapia permite aplicarea foarte ţintită pe tumoră a unei doze crescute de radiaţii (85 Gy), în condiţiile în care prin terapie externă se pot aplica numai 45 Gy sau maximum 60, în anumite zone. În general, în afară de cancerul de col uterin, brahiterapia se foloseşte la persoanele care nu au ganglioni limfatici pozitivi. În cancerul de sân, această terapie are rol adjuvant. Când a fost comparată terapia externă a întregului sân cu terapia parţială, a patului operator – brahiterapia –, în stadii incipiente fără noduli pozitivi, rata de control local a fost de 96% la zece ani, în ambele situaţii. Sunt la fel de eficiente, dar brahiterapia este mai ieftină în comparaţie cu terapia externă, a conchis specialista de la AKH Viena.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.