Newsflash
Diverse

Impactul durerii în societate

Impactul durerii în societate
   Din anul înfiinţării (1993), Federaţia Europeană a Filialelor IASP (International Association for the Study of Pain) s-a dezvoltat continuu, numărând astăzi mai mult de 20.000 de membri de diverse specialităţi, toţi având în comun dorinţa de progres în studiu şi terapia durerii. Anul acesta, al VII-lea Congres EFIC (European Federation of IASP Chapters) s-a desfăşurat la Hamburg (Germania), sub deviza: „Nu suferi în tăcere: impactul durerii în societate“. Numărul participanţilor a fost de aproximativ 4.000, parte dintre ei fiind autorii celor 1.100 de postere prezentate în cele trei zile destinate acestora. Programul ştiinţific a acoperit întregul domeniu al algeziologiei. Renumiţi experţi internaţionali au făcut prezentări în cadrul cursurilor, sesiunilor plenare sau al celor 34 de seminarii. În plus, au existat numeroase simpozioane-satelit şi expoziţii ale firmelor, în care au fost prezentate atât produsele consacrate, cât şi noutăţile în domeniu.
   Iată câteva din temele de interes. Sub titlul „Microglia: un jucător important în durerea cronică“, M. R. Suter şi colab. (Elveţia) au arătat că celulele gliale sunt importante în procesarea fenomenului algezic, nu numai la nivel spinal, ci şi la nivel supraspinal. Au fost evidenţiate rolurile microgliei în durerea neuropată şi în durerea reumatică şi comorbidităţile psihiatrice. În conformitate cu farmacologia translaţională, s-a subliniat că microglia poate constitui „o ţintă“ pentru realizarea de noi analgezice. În conferinţa plenară intitulată „Durerea artritică – lecţii de la durere la mişcare: de la articulaţie la creier, de la analgezice la produse biologice“, S. Perrot de la INSERM, Paris, a subliniat faptul că înţelegerea mecanismului producerii durerii în artrite a condus la noi strategii terapeutice, cum ar fi: eficienţa antidepresivelor în durerile cronice articulare, limitarea rolului antiinflamatoarelor nesteroidiene, utilitatea incertă a opioidelor şi valoarea certă a agenţilor biologici de tipul anti-TNF sau anti-IL6. Autorul a propus şi o nouă clasificare a analgezicelor pentru bolile reumatice în: analgezice antinociceptive pentru crizele acute şi agenţi analgezici modificatori ai durerii pentru durerea cronică. Un aer de scepticism robust s-a degajat din expunerea lui A. Eschalier, de la Universitatea din Auvergne, Clermond-Ferrand, Franţa, intitulată: „Modelele animale de durere şi descoperirea medicamentelor“. Autorul constată că, în ciuda progreselor făcute pentru înţelegerea mecanismelor neurobiologice ale durerii, s-au realizat prea puţine proiecte de medicamente noi şi că, în ultimii zece ani, nu a apărut nicio realizare  farmacologică majoră. H. G. Kress, preşedintele EFIC şi echipa sa din Viena au trecut în revistă valoarea canabinoizilor în terapia durerii. Autorii au arătat că, în contrast cu activitatea antinociceptivă şi antihiperalgezică observată în studiile experimentale pe animale, utilizarea canabinoizilor exogeni (nabilone, dronabinol) nu au dat rezultatele aşteptate când au fost administrate la om. De aceea, considerând că aceşti derivaţi par a fi ceva mai eficienţi în durerea cronică decât în durerea acută, profesorul Kress consideră canabinoizii „o sabie cu două tăişuri“. Un element de progres a fost semnalat de A. Szallasi şi colab. din Cambridge (SUA). După descoperirea în 1997 a receptorilor pentru capsaicină (TRPV1), a fost nevoie de mai puţin de un deceniu pentru a se ajunge la studiile clinice. Indicaţiile terapeutice ale compuşilor care acţionează asupra canalelor TRP (transient receptor potential) sunt: durerea neuropatică (inclusiv neuropatia diabetică şi cea neoplazică), migrena, boala colonului iritabil, precum şi unele afecţiuni neuropsihiatrice. Există în desfăşurare studii de fază II cu antagonişti ai canalelor TRP. G. Nicol şi colab. (echipă mixtă americano-germano-austriacă) au prezentat date originale privind rolul sfingolipidelor în inflamaţia cronică din artritele reumatoide sau din scleroza multiplă. O atenţie aparte a fost acordată moleculei numită sfingozin-fosfat (S1P), care este crescută la locul inflamaţiei. Injectat periferic, S1P produce durere şi hipersensibilitate termică. Tratamentul cronic cu morfină determină creşterea S1P, iar administrarea la şobolani de inhibitori S1P a împiedicat fenomenul de toleranţă şi hipersensibilitate. Într-o prezentare intitulată „Medicina alternativă pentru terapia durerii: truc sau tratament?“, britanicul E. Ernst a analizat tratamentele alternative pentru durere (acupunctura, fitoterapia, homeopatia, manipularea vertebrală). Autorul consideră că acest gen de terapii – considerate naturale şi prin urmare lipsite de riscuri – nu sunt susţinute de studii clinice extinse, cele existente fiind pline de contradicţii.
   Din păcate, la această semnificativă manifestare nu au participat decât şase specialişti din ţara noastră (în scădere semnificativă faţă de congresele anterioare). Pe lângă lucrările reumatologilor bucureşteni, am remarcat comunicarea autorilor M. L. Flonta şi D. Psatta, care au adus date asupra conexiunii dintre durerea musculară de origine centrală şi hiperexcitabilitatea lobului frontal contralateral. Şcoala ieşeană de algeziologie a fost prezentă prin V. Bild şi colab. („Acţiunea antinociceptivă a combinaţiei acetaminofen-oxicam în testul Randall-Selitto la şoarece“) şi B. I. Tamba, O. C. Mungiu, R. Iliescu, A. Wirth (ultima autoare aparţinând Universităţii din Muttenz – Elveţia) cu lucrarea „Date experimentale asupra biodisponibilităţii şi penetrabilităţii barierei hematoencefalice  a unor nanoparticule de siliciu administrate sistemic“.
   În cadrul manifestării a fost anunţat şi locul de desfăşurare a următorului congres: Florenţa, 2013.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe