Academia de Științe Medicale (AȘM) a organizat, sub auspiciile
Academiei Române, în perioada 17–19 martie, Simpozionul „Academician Nicolae
Cajal“. Manifestarea științifică, ajunsă la a unsprezecea ediție, a fost
susținută de Fundația „Academician Nicolae Cajal“, Institutul de Virusologie
„Șt. S. Nicolau“, Fundația „Prof. dr. Dan Setlacec“, Institutul Clinic Fundeni
și de Fundația „Acta Endocrinologica“.
Cu această ocazie, celor peste 250 de participanți – medici,
biologi, chimiști, studenți și rezidenți – le-au fost prezentate rezultatele
celor mai recente studii efectuate în cercetarea translațională (genomică,
biologie moleculară și celulară), analizate și comparate cu cele obținute la
nivel internațional.
Organizat sub tema „Mecanismele moleculare în bolile acute și
cronice“, simpozionul a oferit participanților posibilitatea de a schimba idei
cu privire la practica medicală românească și cea internațională. „De la an la
an în științele fundamentale medicale apar noutăți, iar o parte dintre acestea
au fost abordate în cadrul simpozionului. Manifestarea se remarcă printr-o
constantă creștere valorică de la an la an, acum aflându-se la nivelul
științific cel mai înalt pentru România“, a declarat prof. dr. Irinel Popescu,
președintele AȘM.
Unul dintre obiectivele simpozionului a fost dezvoltarea
conexiunilor dintre colectivele de cercetare din România cu cele din
străinătate, conceptul fiind implementat în ultimii cinci, șase ani. „Noi ne-am
inserat în aceste rețele internaționale ca parteneri. La început, de pe o
poziție mai modestă, în sensul că am furnizat piese operatorii (…), dar,
ulterior, am început să dezvoltăm propriile noastre laboratoare, am trimis
oameni la pregătire în străinătate, iar experții străini au venit aici pentru a
instrui cercetătorii români“, a afirmat Irinel Popescu.
Fiind, cu câteva excepții, un simpozion de științe fundamentale,
subiectele abordate au fost reprezentative pentru medicină, cum ar fi, de
exemplu, conceptul medicinii de precizie, „un concept care ne îndreaptă spre o
medicină a viitorului, în care termenul de precizie trebuie înțeles foarte
corect“, a explicat președintele AȘM. În prezent există boli fără soluție, la
care medicii asistă neputincioși și din cauza faptului că în tratamentul prescris
pornesc de la datele clinice ale bolnavilor. Concluzia care s-a desprins din
discuții a fost aceea că în viitor partea clinică a medicinii se va diminua
considerabil.
Medicina de precizie, care este în același timp o medicină
personalizată, pleacă de la identificarea anumitor modificări la nivel
intracelular, detectate fie direct, fie prin markeri specifici: „Dacă pentru
fiecare gen de cancer, de exemplu, am avea un marker, cu siguranță am obține
rezultate mult mai bune și în cancerul de pancreas, de stomac sau în cel de
ficat, unde încă nu avem astfel de markeri“, a adăugat Irinel Popescu.
Sesiunile au fost variate, printre personalitățile prezente care
au susținut prelegeri fiind profesorii
Alexandru Vlad Ciurea, Adrian Restian, Maria Dorobanțu, de la UMF „Carol
Davila“. Alături de aceștia s-au remarcat cercetători de la centre
nou-înființate prin proiecte europene, care au venit cu producție științifică
proprie.
De menționat lucrarea „Imagistică prin tensorul de difuzie 3D
(DTI) – achiziție importantă în leziunile intracraniene expansive, tumorale și
netumorale“, susținută de prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, de la Spitalul
Clinic Sanador, în cadrul căreia a fost explicată funcționalitatea tehnologiei
de imagistică DTI, de evidențiere a modificărilor patologice ale sistemului
nervos. Difuziunea are la bază mișcarea browniană din creierul uman, respectiv
mișcarea aleatorie a particulelor dintr-un fluid, în condițiile în care 78% din
creierul uman este apă. Această tehnică de imagistică permite reprezentarea
tracturilor nervoase, cuantificând apa din țesutul cerebral: „Încă nu știm cât
de largă este utilitatea DTI, dar știm că vom evolua“, a spus profesorul Vlad
Ciurea.
Aura Temereanca, de la UMF „Carol Davila“ București, a prezentat
„Rezistența antiretrovirală pe o cohortă de pacienți români, infectați cu HIV,
supuși tratamentului o perioadă lungă de timp“. Timp de 12 ani a fost urmărită
evoluția a 219 pacienți, care au fost supuși unei terapii combinate cu
medicamente antiretrovirale, iar la finalul tratamentului s-a constatat o rată
scăzută de rezistență la acest tratament, de 14,1%, precum și faptul că această
rezistență nu influențează insuficiența neurocognitivă.
Dr. Corneliu Popescu, de la Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeș“,
a vorbit despre cazurile severe de gripă din sezonul 2014–2015, înregistrate la
această unitate spitalicească. El a remarcat faptul că vaccinarea din acest
sezon a atins doar 2% din populație. Tulpinile de virusuri au fost cu precădere
AH1, AH3 și B. Mai mult de un sfert din pacienții internați în acest spital au
avut forme severe de boală, iar media duratei de la debutul afecțiunii până la
internarea în spital a fost de 4,57 de zile. Acesta spunea că numai șase
pacienții dintre cei cu forme severe au ajuns la spital în primele 48 de ore și
au beneficiat în totalitate de tratamentul antiviral. Totodată, medicul de la
„Victor Babeș“ a atras atenția că gripa nu este o simplă boală, ci poate fi
însoțită de complicații respiratorii și neurologice severe.