A opta ediție a Congresului sud-estic de chimioterapie a avut loc
între 12 și 15 octombrie la Durrës, în Albania, manifestarea științifică fiind organizată
sub egida Societății internaționale de chimioterapie (ISC). Între societățile implicate
în organizarea congresului s-a numărat și Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor.
În cadrul congresului la care au participat cercetători din 15 state, s-au organizat
14 sesiuni de comunicări orale și o sesiune de lucrări poster. Congresul a abordat
unele dintre cele mai actuale probleme ale chimioterapiei și antibioticoprofilaxiei
antiinfecțioase, acordând o atenție sporită prescrierii medicației antiinfecțioase
și utilizării antibioticelor antibacteriene în cazurile de urgențe medicale diverse.
Prof. dr. Kurt Naber (Germania) a vorbit despre anumite aspecte legate
de diagnosticul și mai ales problema tratamentului infecțiilor urinare necomplicate
la diferite grupe de pacienți. S-a insistat pe importanța distincției între infecția
urinară complicată și cea necomplicată, pentru că acest fapt are o importanță majoră
în ceea ce privește terapia cu antibiotice. Un alt aspect important ține de creșterea
frecvenței infecțiilor urinare cu bacterii secretoare de betalactamază cu spectru
extins (ESBL) și de carbapenamaze. Dr. Olja Stevanović (Serbia) a arătat
că, pe fondul creșterii rezistenței bacteriene la antibiotice, în cazul infecțiilor
urinare la adulți s-a constatat că proporția bacteriilor rezistente la cefalosporinele
din generația a patra – cum este cefepima – este de circa 20%. În cadrul aceleiași
sesiuni orale a grupului de lucru pe infecții de tract urinar al ISC, prof. dr.
Mete Çek (Turcia) a discutat relațiile dintre inflamația și infecția prostatică,
pe de o parte, și hipertrofia benignă de prostată sau cancerul prostatic, pe de
altă parte. Rezultatele studiilor clinice au arătat că tratarea inflamației prostatice
de diferite etiologii nu a redus incidența cancerului prostatic.
În prezentarea sa, prof. dr. Krassimir Metodiev (Bulgaria) a vorbit
despre problemele actuale ridicate de bioterorism, periculozitate și unele măsuri
de prevenire, dar și despre tratamentele care trebuie cunoscute și aplicate cât
mai rapid pentru limitarea consecințelor unor acțiuni teroriste desfășurate cu utilizarea
unor factor biologici (bacterii sau virusuri). Vorbitorul a subliniat necesitatea
creșterii gradului de pregătire a personalului medical în acest domeniu.
Problema consumului exagerat de antibiotice și a modului de prescriere
a acestora a fost un alt subiect intens discutat în cadrul congresului. Prof. dr.
Milan Čižman (Slovenia) a arătat că, în țara sa, în perioada 2000–2015, cantitatea
de amoxicilină/clavulanat administrată pacienților nespitalizați a scăzut cu circa
30%, iar cantitatea de fluorochinolone și de macrolide cu 24% respectiv 28%. Impactul
acestei scăderi este favorabil atât în ceea ce privește scăderea rezistenței bacteriene,
cât și din punct de vedere al scăderii costurilor terapiei și reducerii reacțiilor
adverse. Reglementările restrictive privind prescrierea unor antibiotice în ambulatoriu
au suscitat dezbateri intense. Este bine de reținut că nu cantitatea de antibiotice
administrată, ci corectitudinea prescrierii și administrării este esențială pentru
succesul antibioticoterapiei.
Eșecul de a transpune în practica clinică informațiile actuale din
domeniul terapiei și profilaxiei antiinfecțioase este deosebit de păgubitoare. Costul
acestei decizii este în vieți, bani și suferință. Dr. Tatina Todorova (Bulgaria)
a prezentat o situație a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare în țara sa.
Din păcate, eforturile de prevenție sunt zădărnicite de lipsa de complianță la vaccinare
a populației. Am insistat ca în România să nu se facă niciun fel de derogare legislativă
de la obligația tuturor părinților de a vaccina copiii.
Personal, am arătat că există efecte adverse și probleme adesea subestimate
legate de utilizarea antibioticelor în profilaxie. Tratamentul profilactic se face
atât pentru unele afecțiuni chirurgicale, cât și pentru unele boli nechirurgicale.
Conform datelor colectate de centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (Centers
for Disease Control and Prevention) din SUA, infecțiile locale apar în aproximativ
5% din totalul intervențiilor chirurgicale. În SUA, aceste infecții reprezintă circa
38% din totalul infecțiilor produse după internarea în spital. Ele cresc semnificativ
numărul de zile de internare, costul spitalizării și riscul de deces al pacienților.
Dezideratele unei bune profilaxii cu antibiotice sunt acelea de a
suprima dezvoltarea infecțiilor postchirurgicale concomitent cu minimizarea dezvoltării
rezistenței bacteriene la antibiotice, reducerea efectelor adverse și un raport
cost/beneficiu cât mai bun. Aceste deziderate nu se realizează de multe ori. Oportunitatea
profilaxiei cu antibiotice nu este clară în mai multe tipuri de intervenție chirurgicală.
Medicina bazata pe dovezi arată că există destule situații în care incidența infecțiilor
la locul intervenției chirurgicale nu este semnificativ modificată de utilizarea
profilactică a antibioticelor. Astfel, deși riscul infecțiilor postchirurgicale
în intervențiile dermatologice este scăzut, mulți medici administrează antibiotice
pre- și postoperator. Reacțiile adverse în profilaxia cu antibiotice sunt în general
subestimate. Între 3,5 și 5% dintre pacienții cărora li se face profilaxie corectă
cu antibiotice înaintea unei intervenții chirurgicale dezvoltă reacții alergice.
Există însă și alte tipuri de reacții adverse. Tendința de a asocia două antibiotice
în profilaxia infecțiilor chirurgicale (îndeosebi asocierea unui antibiotic betalactamic
cu vancomicina) trebuie redusă, deoarece nu există date clare asupra beneficiului
asocierii, dar există suficiente indicații că incidența efectelor adverse – în special
a celor renale – crește semnificativ.
Societatea Româna de Studiu al Chimioterapicelor împreună cu grupul
de lucru pe „Efectele colaterale ale agenților antiinfecțioși” al ISC a organizat
o sesiune de prezentări orale cu tema „Probleme și efecte colaterale în terapia
antibacteriană”. Prof. dr. Mihai Nechifor (Iași) a vorbit despre efectele colaterale
și problemele ce apar din folosirea antibioticelor în profilaxie. Despre contribuțiile
laboratoarelor moderne în managementul infecțiilor pediatrice au vorbit dr. Camelia
Grigore și dr. Nicolae Grigore (Sibiu). Alte trei lucrări din România au fost prezentate
sub formă de poster.
Ideile principale care s-au desprins din discuțiile purtate în cadrul
congresului au fost că avem nevoie de mai multă cercetare în toate domeniile chimioterapiei
antiinfecțioase și că există numeroase lucruri descoperite, cunoscute, dar netranspuse
în practica clinică.