La
Iaşi, în perioada 3–6 aprilie a.c., Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. N.
Oblu“ – prin Clinica de neurochirurgie –, împreună cu Institutul Internaţional
de Neuroştiinţe din Hanovra (Germania), Societatea Română de Neurochirurgie,
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi – disciplina de
neurochirurgie şi portalul MedicalManager.ro, au organizat Simpozionul şi cursul practic de neuronavigaţie şi neuroendoscopie.
Manifestarea a reunit neurochirurgi din străinătate şi din ţară, dornici de a-şi
perfecţiona cunoştinţele şi abilităţile în domeniu. La cursul practic au fost
puse la dispoziţia participanţilor două echipamente de neuronavigaţie şi două
sisteme de endoscopie cu truse cerebrale şi spinale. Coordonatori au fost:
prof. dr. Amir Samii (care a venit din Hanovra cu întreaga sa echipă şi cu
tehnologia adecvată), prof. dr. A. V. Ciurea şi prof. dr. Ion Poeată.
Prima zi a
simpozionului a fost dedicată neuronavigaţiei, cu toate problemele esenţiale
ale neurochirurgiei craniocerebrale şi vertebro-medulare, relevându-se valoarea,
avantajele, dezavantajele, limitele şi posibilităţile de extensie pentru viitor
ale acestei importante achiziţii în neurochirurgie. S-a insistat asupra
folosirii neuronavigaţiei în mod constant, tocmai pentru găsirea celor mai bune
căi de acces şi strategie în aceste afecţiuni foarte dificil de operat.
A doua zi a fost
rezervată neuroendoscopiei în neurochirurgia pediatrică şi a adultului, ca
abord minim invaziv, mai ales în procesele expansive intraventriculare. În
ultima zi a conferinţei au fost efectuate demonstraţii hands-on. Participarea
prof. dr. Concenzio Di Rocco a ridicat nivelul ştiinţific al acestei sesiuni,
datorită experienţei sale de peste patru decenii în neurochirurgia pediatrică.
Printre lectori s-au mai numărat prof. dr. Vincenzio Patterno, prof. dr.
Nicolae Ianovici, dr. Bogdan Iliescu. Trebuie menţionat şi aportul esenţial
al managerului Clinicii de neurochirurgie a Spitalului de Urgenţă „Prof. dr.
N. Oblu“ din Iaşi, dr. Lucian Eva, care a prezentat vizitatorilor realizările
din cadrul spitalului şi a participat direct la sesiunile hands-on.
În final, comitetul
executiv al manifestării au decis organizarea, în aceeaşi perioadă, anul
viitor, a următorului simpozion, ce va aborda patologia neurochirurgicală
spinală.
Prof.
dr. Nicolai IANOVICI, Spitalul
Clinic de Urgenţă „Prof. dr. N. Oblu“ Iaşi
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea: „Creierul uman este cea mai scumpă bijuterie
pe care ne-a dat-o Dumnezeu şi trebuie să avem grijă de ea“
– Ce şi-a propus acest eveniment?
– O
punere în valoare a unor noi tehnologii ce împing neurochirurgia la performanţe
deosebite. Creierul însuşi reprezintă un subiect deosebit, din care cunoaştem
încă puţin. În ultimul timp, o serie de noi descoperiri se fac privitor la
substanţa cerebrală, conexiunile interneuronale, activitatea cerebrală şi,
desigur, tehnologiile deschid noi orizonturi în ştiinţa creierului. Acestea ne
ajută să putem crea strategii optime pentru abordarea leziunilor
intracerebrale. În acest context, în cadrul Federaţiei Mondiale a Societăţilor
de Neurochirurgie există un comitet de tehnologie neurochirurgicală, condus de
prof. dr. Amir Samii. În urmă cu şase luni, la Belgrad, am avut o discuţie cu
dsa şi l-am invitat să vină cu echipa şi cu toată tehnologia de înalt nivel
(unităţi de neuronavigaţie tip BrainLab) să o prezinte în România. Şi iată, a
venit.
– De ce la Iaşi şi nu la Bucureşti?
– Ne-am dorit să
implementăm aceste elemente într-un mare centru universitar. În Iaşi, la toate
evenimentele medicale, atmosfera este mai colegială, mai propice, în special
pentru neuroştiinţe. Tot timpul ne-am dorit să nu existe disfuncţionalităţi între
specialiştii de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Toţi constituim o echipă şi lupta
este dusă pentru însănătoşirea bolnavului, de aceea nu trebuie să avem dispute.
Numai astfel putem progresa! La Iaşi am găsit această perfectă oportunitate de înţelegere
pentru a crea o atmosferă atractivă, lucrativă, în vederea bunei desfăşurări a
acestui proiect.
– Care este următorul pas?
– Acest auditoriu
entuziast, de aproximativ 150 de tineri, în afară de faptul că va învăţa şi
va asimila mult mai repede, va şti să progreseze şi să-i determine pe cei care
conduc universităţile de medicină, în special secţiile de neurochirurgie din ţară,
să achiziţioneze aparatura de ultimă generaţie, în ceea ce priveşte neuronavigaţia
şi neuroendoscopia. Vrem, nu vrem, trebuie să conştientizăm că tineretul împinge
această ţară înainte, deci mesajul meu este: „Dragi tineri doctori, nu plecaţi
din ţară, se pot găsi multe oportunităţi de a munci în România, mai ales în
domeniul neurochirurgiei“.
– Vedeţi realizabilă
această iniţiativă?
– Totul este posibil
atunci când vorbim despre sănătatea oamenilor. În contextul de faţă, vorbim
despre creierul uman, cea mai scumpă bijuterie pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Şi
dacă ne-a dat-o, noi trebuie să avem grijă să o valorificăm şi să o protejăm.
Dr. Lucian Eva: „Patru
decenii de neuroexcelenţă la Iaşi“
– Care este importanţa acestei manifestări
pentru instituţia pe care o coordonaţi?
–
Evenimentul constituie promovarea istoriei de peste patru decenii a Spitalului
Clinic de Urgenţă „Prof. dr. N. Oblu“, istorie pe care o sintetizez într-un
singur cuvânt – neuroexcelenţă. În
acest context, suntem onoraţi de prezenţa la Iaşi a echipei Institutului
Internaţional de Neuroştiinţe din Hanovra, coordonată de prof. dr. Amir Samii.
Am dezbătut o temă foarte interesantă, este vorba despre neurotehnologie, în
particular – neuronavigaţie şi neuroendoscopie. Acest institut este promotorul
neurotehnologiei în specialitatea noastră, care ajută chirurgul, iar apoi
pacientul în tot ce înseamnă evoluţia lui ulterioară.
– Aţi prezentat neuroendoscopia spinală.
–
Dacă vorbim de neuroendoscopia spinală, amintim de patologia degenerativă şi, în
acest context, hernia de disc. Astăzi, la Iaşi, hernia de disc se operează
endoscopic, tehnicile minim invazive sunt mai puţin agresive pentru pacient. În
urma acestei operaţii, pacientul, după numai câteva zile, poate părăsi
spitalul, în cele mai bune condiţii şi imediat îşi poate relua activitatea.
Sunt foarte bucuros că, în ultimii ani, am reuşit să dotăm spitalul cu aparatură
de ultimă generaţie în acest domeniu.
– Ce temă a avut workshopul pe care l-aţi susţinut?
– Practic, tinerii
rezidenţi au avut ocazia, pe simulatoare, să înveţe cum se operează o hernie de
disc endoscopic. Au fost prezenţi medici din întreaga ţară, dar şi din afara
graniţelor (Serbia, Irak, Italia).
Prof. dr. Ştefan Florian:„Revenim în prim-planul neurochirurgiei europene şi mondiale“
– După puţin timp, aţi
revenit la Iaşi pentru a participa la un nou eveniment ştiinţific.
– Da, Iaşiul are o
activitate neurochirurgicală din ce în ce mai intensă şi este foarte implicat,
iar prin evenimente de genul acesta, aduce la zi noutăţile în neurochirurgie.
Am o deosebită plăcere de a fi alături de colegii mei la acest workshop foarte
interesant, primul dintr-o serie care va deveni, sperăm cu toţii, o tradiţie în
ceea ce priveşte neuronavigaţia şi neuroendoscopia. Ele constituie noi
instrumente în arsenalul neurochirurgical ce ajută neurochirurgul în mai buna
orientare şi planificare a intervenţiilor cât mai reuşite.
–Cât de mult a evoluat neurochirurgia la
noi?
– Neurochirurgia românească,
în ultimii zece ani, a cunoscut un progres deosebit. Avem priorităţi pe plan
mondial, la începutul neurochirurgiei, şi nume mari precum dr. Jianu, cel care
a operat cu succes primul neurinom acustic, sau prof. dr. Thoma Ionescu, apoi
profesorul Arseni. În ultimii ani ai sistemului comunist nu s-au făcut investiţii
în domeniul microchirurgiei, iar neurochirurgia românească a stagnat, excepţie
face prof. dr. Leon Dănăilă. Astăzi, prin evenimente de genul acesta, revenim în
prim-planul neurochirurgiei europene şi mondiale datorită deschiderii pe care o
au actualii conducători de centre universitare. În acest sens, putem spune că
nu numai Bucureştiul, ci şi Iaşiul, Clujul, Timişoara au adus progrese însemnate,
iar tehnologia, greu accesibilă, a fost, în timp, implementată în aceste centre
şi a dus la un progres evident al neurochirurgiei pe plan naţional.
Dumitru ŞERBAN