Newsflash
Diverse

EScoP Craiova, la un deceniu de activitate

de Dr. Maria DRAGOTĂ - oct. 30 2014
EScoP Craiova, la un deceniu de activitate
     Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova a găzduit cursul aniversar EScoP (European School of Pathology), desfăşurat sub egida European Society of Pathology (ESP).
    La ceremonia de deschidere – la care au participat şi au rostit scurte alocuţiuni conf. dr. Cristian Gheonea, decanul Facultăţii de Medicină a UMF craiovene, prof. dr. Viorela Enăchescu, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Dolj, şi dr. Cristina Calangiu, viceprimar al municipiului Craiova –, prof. dr. Emil Pleşea, iniţiatorul şi coordonatorul cursului, pe plan local, a trecut în revistă fructuoasa activitate educaţională de un deceniu a filialei EScoP şi a evocat figura colegului dr. Dănuţ Enache, cofondator al cursului. Prof. dr. Fredrik Bosman, coordonatorul ştiinţific al cursului, a afirmat că EScoP Craiova ocupă un loc special în programul educaţional al ESP, fiind cea mai importantă dintre toate ramurile, deoarece de-a lungul celor zece ani a organizat cele mai multe cursuri, cu un conţinut garantat de lectorii desemnaţi de ESP, dar la succesul cărora au contribuit şi alţi factori precum calitatea organizării şi facilităţile asigurate cursanţilor. Vorbitorul a subliniat colaborarea eficientă şi prietenoasă cu echipa de la Craiova, coordonată de profesorul E. Pleşea.
 

Prof. dr. Emil Pleşea: Primii zece ani dintr-un proiect de cursă lungă

Prof. dr. Emil Pleşea

Plan pentru o reţea EScoP

   În cadrul European Society of Pathology există proiectul European School of Patology (EScoP), iniţiat de prof. dr. Gianni Bussolatti în urmă cu  21 de ani, la Torino, proiect care, pe parcurs, a prins un contur din ce în ce mai clar. Dorim crearea unei reţele de instituţii care vor organiza cursuri de educaţie medicală; există ramuri EScoP şi la Zagreb, Belgrad, Bruxelles, Pisa şi Ankara, se doreşte reactivarea celei de la Cracovia. Vrem să structurăm reţeaua de centre care să fie în legătură, iar cursurile să circule organizat prin nodurile reţelei, cu aceleaşi echipe de lectori, iar  programa să fie accesibilă pe site-ul ESP pentru orice anatomopatolog interesat de un anume curs dintr-un anume centru de pe continent.
   La Craiova, susţinem realizarea unui ciclu de pregătire ordonat şi bine organizat, care să se suprapună peste ciclul de acreditare a medicilor, de cinci ani, existent peste tot în Europa pentru toate specializările; vor fi două cursuri anuale, fie grupate, fie distanţate în timp, care să acopere principalele domenii de interes din investigarea anatomopatologică. Aceste cursuri sunt  susţinute, ca şi până acum, de echipe de lectori desemnaţi, la solicitarea comitetului educaţional, de grupurile de lucru din cadrul ESP pe fiecare tematică, echipe formate din persoanele cele mai avizate în domeniul respectiv, cele care fac regulile în domeniul diagnosticului în anatomia patologică, modifică clasificările, le analizează, le actualizează.

           

Realitatea începe cu un vis

     Visul pentru care împreună cu regretatul meu coleg şi prieten, dr. Dănuţ Stelian Enache, am pornit pe drumurile congreselor europene de specialitate, în 2001, căutând să integrăm anatomopatologii români în familia ESP, a prins contur abia în 2005, când a avut loc la Craiova prima ediţie a cursului EScoP. Unul din argumentele pe care le-am adus conducerii Societăţii Europene, iniţiatorului EScoP, prof. dr. Gianni Bussolatti, pentru organizarea cursurilor la Craiova a fost şi amplasarea municipiului la încrucişarea de graniţe cu sârbii, bulgarii – ţări în care anatomopatologii sunt plătiţi la fel ca în România, şi deci posibilităţile lor de a merge la cursuri organizate în ţările occidentale sunt reduse. La cursul nostru, taxa de participare este de doar 150 de euro, cazarea este asigurată în căminele universităţii, masa – la cantină, toate aproape de sala de curs. Mereu am avut între 4 şi 12 cursanţi bulgari, dar la anumite teme au fost şi participanţi din Serbia, Slovenia, Malta, Suedia, Polonia, Anglia. Ne bucurăm că profesorul Fred Bosman, coordonatorul acestui curs, a afirmat oficial, la Adunarea generală a ESP de la Congresul Societăţii de la Florenţa, că noi suntem cea mai serioasă ramură a EScoP, cu zece ani de existenţă continuă. După această ediţie aniversară a cursului, vrem să dezvoltăm comunicarea online cu colegii noştri, avem site-ul www.escopumfcv.ro, pe care găsiţi informaţii despre toate ediţiile cursului, dar dorim să reactivăm şi site-ul diviziei române a International Academy of Pathology (IAP) – www.rompath-iap.ro

    

Teme de interes major

     Ideea principală a cursului a fost să abordăm temele importante din domeniu. Până acum am acoperit şapte mari tematici: patologia tractului gastrointestinal, a tractului genital feminin, a tractului genital masculin şi tractului urinar, patologia tiroidiană, patologia sânului, a sistemului limfatic (cu accent pe limfoame) şi procesele patologice maligne ale ţesuturilor moi. Ar mai trebui abordate în viitor: patologia capului şi a gâtului, dermato­pato­logia, patologia pulmonară şi a mediastinului, pato­logia sistemului nervos. Prezenţa a crescut de la an la an, acum am constatat un record, 90 de cursanţi, şi dorim ca intersul să se menţină la fel de ridicat şi la ediţiile viitoare.
     La acest curs, echipa a fost alcătuită din lectori specia­lişti de marcă în patologia tractului digestiv. Este vorba despre prof. dr. Fátima Carneiro, o autoritate în materie de anatomie patologică a stomacului, preşedintele grupurilor de lucru din ESP, fost preşedinte al ESP, directorul departamentului de anatomopatologie al Spitalului Universitar din Porto, profesor la Facultatea de Medicină şi cerce­tător la Institutul de patologie moleculară şi imuno­logie al Universităţii din Porto (Ipatimup); prof. dr. Arzu Ensari, coordonatoarea EScoP Ankara, membru în consiliul ESP, profesor la Ankara University School of Medicine; prof. dr. Karl Geboes, de la Universitatea Catolică din Leuven, preşedintele comitetului belgian pentru educaţie continuă în anatomie patologică, şi prof. dr. Fredrik Bosman, de la Universitatea din Lausanne, coor­do­natorul echipei, un promotor al investigaţiei mole­culare în anatomia patologică, preşedintele consiliului consul­tativ al ESP, fost preşedinte al ESP, redactor şef al re­vistei ESP, Virchows Archiv; este echipa care a susţinut cursul pe aceeaşi tematică şi în urmă cu şase ani, la Craiova.

 

În pas cu tehnologia

     Dotarea tehnică necesară pentru un astfel de curs a fost o provocare. Am început de la condiţiile impuse de profesorul Gianni Bussolatti în 2005, şi anume să existe un microscop pentru fiecare cursant. La ediţia din 2008, despre anatomopatologia tractului digestiv, cu aceeaşi echipă de lectori ca acum, prof. dr. Arzu Enzari a venit cu ideea de a lucra cu lame virtuale. Am reuşit, cu ajutorul unei firme de aparatură medicală, să scanăm lamele, astfel am substituit microscoapele cu calculatoare, fiecare computer avea lamele virtuale instalate pe el, şi aşa, cu 40 de calculatoare am reuşit să menţin în condiţii eficiente şi atractive participarea la curs a 80 de persoane.
     Anul acesta am făcut un nou experiment, un pas înainte în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare: avem nişte parteneri din Belgia, cu care am discutat la Congresul de telepatologie de la Paris din vară, care au dezvoltat un program, un soft care costă 2.400 de euro, cu care să putem gestiona un set de lame virtuale stocate pe un singur computer puternic, serverul; la el se cuplează o instalaţie wireless de reţea şi în felul acesta, participantul vine la curs cu propriul laptop, smartphone sau iPad şi accesează lamele virtuale în timp real, nu mai avem nevoie de toate cele 40 de calculatoare. La microscop, fiecare cursant se uită la lamele lui, nu discută cu ceilalţi, are o atitudine autistă, acum, doi-trei privesc la acelaşi ecran al calculatorului, se consultă, discută, e o interacţiune ce intensifică schimburile, face oamenii să comunice, este o experienţă pozitivă, cursanţii sunt stimulaţi să pună întrebări, sunt entuziaşti, implicaţi.

 

Reevaluarea identităţii

      Iniţial, Societatea Europeană de Anatomie Patologică (ESP) a fost un club select de profesori reputaţi şi avea ca obiectiv principal cercetarea în anatomia patologică, iar de câţiva ani trece în printr-un proces de înnoire, de reevaluare a identităţii; se fac eforturi în direcţia transformării ei într-o federaţie europeană de societăţi naţionale. Reprezentanţii diverselor ţări în consiliul consultativ al ESP sunt încurajaţi să stimuleze înscrierea anatomopatologilor în societatea europeană, dar în acelaşi timp să fie organizaţi într-o societate naţională. În majoritatea  ţărilor există societăţile profesionale ale anatomopatologilor, cu toate implicaţiile lor şi în fenomenul educaţional, de pregătire – curricule, sisteme de rezidenţiat, sisteme de EMC –, dar şi în aspectele jurisdicţionale al exercitării profesiei – raporturile cu legea, cu pacienţii, cu angajatorii ş.a.m.d. International Academy of Pathology (IAP) este o federaţie mondială de anatomie patologică cu scop predominant educativ. Tendinţa este de a realiza în timp unificarea la nivel naţional, continental şi mondial a acestor asociaţii, iar noi facem eforturi să ne integrăm în acest curent reformator, prin crearea unei societăţi puternice care să-i coaguleze pe toţi anatomopatologii din ţară.

 

 

Actualităţi în patologia gastrointestinală

 

     Cursul a avut ca temă actualităţile în patologia gastrointestinală, iar de-a lungul a patru zile, lectorii – prof. dr. Fredrik Bosman (Lausanne), prof. dr. Fatima Carneiro (Porto), prof. dr. Arzu Ensari (Ankara) şi prof. dr. Karel Geboes (Leuven) – au prezentat detaliat noţiuni de ultimă oră privind: leziunile premaligne ale tractului gastrointestinal, adenocarcinoamele esofagului, clasificarea gastritelor cronice, Esofag Baretta metaplaziei şi displaziei intestinale, polipii gastrici, relaţia dintre Helicobacter pylori şi cancerul/limfomul gastric, sindroamele polipoase intestinale, anatomopatologia intestinului subţire în sindroamele de malabsorbţie, patologia inflamatorie a tractului gastrointestinal, polipii seroşi ai intestinului gros, patologia moleculară a cancerului colorectal, biopsia enterocolitelor idiopatice, tumorile neuroendocrine ale tractului gastrointestinal. Ei au subliniat faptul că anatomia patologică traversează una din cele mai bune perioade de dezvoltare, marcată de „revoluţia“ moleculară, iar înţelegerea bolii la nivel molecular, combinată cu aplicarea cunoştinţelor actuale pentru un diagnostic rafinat, urmat de terapia adecvată cazului, va aduce beneficii importante pacienţilor.
     În ceea ce priveşte cancerele gastric şi colorectal, au fost enumerate întrebările care necesită răspuns la fiecare caz în parte: Va recidiva sau va dezvolta metastaze la distanţă? Va răspunde la chimioradioterapia standard? Va răspunde la terapia ţintită (putem identifica noi ţinte terapeutice)? Biomarkerii vor deveni din ce în ce mai importanţi în managementul bolii, iar validarea lor necesită un număr mare de pacienţi cu date clinice de calitate, material anatomopatologic de calitate şi metode solide de investigare; aceste scopuri pot fi atinse prin studii translaţionale în contextul studiilor clinice, cu design ce include şi anatomopatologia. Înţelegerea heterogenicităţii cancerului de orice tip va duce la dezvoltarea de noi ţinte moleculare, în paralel cu realizarea testelor predictive corespunzătoare.
    Multe cancere sunt legate de infecţii, mai precis de inflamaţia produsă de acestea, care duce la alterarea structurilor, a funcţiilor şi morfologiei celulelor gazdă, de aceea trebuie cunoscute relaţiile dintre diferite infecţii şi apariţia cancerului, de exemplu: infecţia cu Helicobacter pylori – cancer gastrointestinal, infecţia cronică cu virusurile hepatitice B şi C – carcinom hepatocelular, infecţia cu Chlamydia pneumoniae – cancer pulmonar, infecţia cu Haemophilus influenzae şiCandida albicans – tumori maligne de tract respirator inferior, infecţia HPV – cancer de col uterin. O altă provocare pentru anatomopatolog este de a recunoaşte leziunile în stadiile cât mai precoce ale bolii canceroase, pentru a pune diagnosticul corect. Este necesar ca anatomopatologul să fie unul din membrii echipei multidisciplinare implicate în managementul cazurilor de cancer, alcătuită din medicul de familie, specialistul de organ, oncolog, radiolog, radioterapeut, chirurg, psiholog etc., au concluzionat lectorii.
    Pe lângă noţiunile teoretice, cei 90 de participanţi – din întreaga ţară şi din Bulgaria – au beneficiat şi de sesiuni practice, interactive, de studiu de cazuri, cu discuţii, întrebări şi răspunsuri, examinări de lame virtuale, în care şi-au testat cunoştinţele, prin recunoaşterea aspectelor histopatologice ale diverselor afecţiuni şi formularea de diagnostice pozitive şi diferenţiale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe