Dintre lucrările prezentate în cadrul conferinței menționăm „Prevenția bolilor cardiovasculare“ (prof. dr. Dan-Ion Gaiță), „Prevenția cancerului de col uterin și a bolilor cu transmitere sexuală“ (dr. Victor Clătici, dr. Gabriela Stoleriu), „Prevenția cancerului de piele“ (dr. Cristina Stănescu), „Bolile vasculare“ (dr. Camelia Diaconu, prof. dr. Elvira Craiu și dr. Adriana Pancu). Acest eveniment a inclus sesiunea de reumatologie, susținută de o echipă a Spitalului „Sf. Maria“ din București (dr. Violeta Bojincă, dr. Mihai Abobului, dr. Laura Groșeanu) și de dr. Mihai Rascu (București) și conf. dr. Viorica Lefter (Galați). De asemenea, au avut loc sesiuni de dermatologie și geriatrie, cu participarea prof. dr. Georgeta Sinițchi (Iași), dr. Alin Tatu (Galați), prof. dr. Ioana Dana Alexa, dr. Anca Pîslaru, dr. Ileana Brînză, dr. Gabriela Stoleriu.

Efectul cercetării științifice

     Păstrând linia generală a conferinței, dr. Ileana Brînză a vorbit despre studiul pilot care urmărea „indicele de fragilitate“ în județul Brăila, în 2013, la care aproape jumătate dintre medicii prezenți au confirmat că au participat. La nivelul județului Brăila, conform studiului amintit, indicele de fragilitate, noțiune multidimensională, era, în 2013, de 5,5. În 2014, recalculând acest indice, valorile pentru mediul urban au fost de 4,2, iar pentru cel rural de 4,5. Prin observarea statusului nutrițional și a riscului de malnutriție se poate evidenția o scădere a calității vieții, cu prezența anumitor riscuri: „E un semnal de alarmă pe anumite direcții, și eu, medic de familie, pot urmări bolnavii, pot face prevenție“, a precizat lectorul. Alt obiectiv este acela de a identifica modalitățile de compensare a malnutriției și a riscurilor, prin sfaturi, dietă, exerciții fizice, suplimente nutritive, schimbarea stilului de viață.

Cuvinte simple

     Am auzit această formulă – prezentată ca intertitlu – în mai multe lucrări ale conferinței, fiind prezentă și dincolo de cuvinte, subînțeleasă, în expunerile unor medici obișnuiți să vorbească nu pentru ei, ci pentru cei cărora li se adresează. Un exemplu a fost lucrarea „Bolile cardiovasculare: cazuri clinice, întrebări, răspunsuri“, prezentată de dr. Camelia Diaconu (Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București). Prin fraze și propoziții scurte, cuvinte din limbajul științific în așa fel așezate încât să fie la locul potrivit, a asigurat transmiterea mesajului dorit.

Dacă mergi, apare și drumul

     Conferințele organizate de SMMF/MG Brăila, sub genericul „Medicina de familie, prima linie în asistența medicală“, dincolo de inerentele dificultăți, au avut un curs ascendent și au răspuns așteptărilor. Dacă ești onest cu tine însuți, într-o bună zi vei constata că depinzi doar de forțele proprii, iar acestea implică și echipa, toți cei din cabinet și societatea profesională din care faci parte. Medicii de familie încă sunt priviți ca niște „sclavi pe plantație“, executanți neplătiți în programe lansate de centrele universitare. „Ce știu ei?! S-au îngropat în niște sate amărâte sau în cartiere mărginașe și dau trimiteri și apoi rețete, și eventual scutiri“. Într-o formă ciudată, „cei de sus“ și-au însușit această situație, marginalizând eforturile truditorilor din prima linie a asistenței medicale. Carduri care când merg, când nu merg, generând zile negre și întoarcerea pacienților împotriva medicilor, mecanismul umilitor al „validărilor“ pe criterii ciudate, de multe ori neregăsite în bilanțul final, „negocieri“ controversate privind „valoarea punctului“, mereu în defavoarea medicilor de familie. Sub acești nori de „frig și ceață“ există și medici de familie, tot mai mulți, care-și fac treaba și există societăți precum cea a medicilor de familie brăileni care defrișează un drum al responsabilității și al lucrului bine făcut, demonstrând că lanțurile robiei sunt în noi înșine.