Newsflash
Diverse

Despre Istoria Medicinii în Insula Afroditei

Despre Istoria Medicinii în Insula Afroditei

Nicosia, capitala Ciprului, a fost locul desfăşurării celui de-al V-lea Simpozion al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii (ISHM), în perioada 9–12 septembrie 2009. Tema reuniunii a fost generoasă, sintagma „Lumina şi focul în medicină“ întrunind comunicări neaşteptate ca titlu şi conţinut. (...)

   Volens-nolens vom face recurs la antichitatea greacă. După concepţia lui Empedokles (490–435 î.Hr.), filozof materialist din Agrigent, medic şi poet grec, lumea are la bază patru elemente materiale necreate şi indestructibile: focul, aerul, apa şi pământul, iar mişcarea ia naştere din acţiunea urii şi iubirii (repulsiei şi atracţiei); se spune că Empedokles s-ar fi sinucis aruncându-se în craterul vulcanului Etna spre a-şi ascunde moartea şi a trece drept zeu.
   La Patras, în Grecia, ISHM a decis ca în anii pari să aibă loc congresele societăţii, al 41-lea având loc în Mexic în 2008, iar al 42-lea va fi organizat în Egipt, în 2010. În anii impari vor avea loc simpozioane sau reuniuni internaţionale dedicate celor patru elemente, anul acesta Focului, în Cipru, iar în 2011, la Iaşi, întrunirea va fi dedicată Pământului.
   Insula Cipru, locul de naştere al Afroditei, zeiţa frumuseţii şi dragostei (în mitologia greacă) sau Venus (în mitologia romană), este cu puţin mai întinsă ca judeţul Suceava (9,3 km2); populaţia abia se apropie de un milion. Numele derivă din latinescul Cuprus insula fiind bogată în zăcăminte de cupru, care, în urmă cu cca 3.000 de ani, a înlocuit treptat uneltele şi armele de lemn şi piatră. Linia Attila, de separaţie a celor două zone, turcă în N-E şi greacă în sud, împarte şi capitala, Nicosia, din 1974, la 14 ani după revoluţia din 1960, când insula s-a eliberat de dominaţia britanică prezentă în zonă din 1878. Chiar dacă separarea celor două zone nu se face ca până mai ieri printr-un „zid al ruşinii“ ca la Berlin, gândul te duce la situaţii anacronice similare din Coreea, Vietnam, Basarabia în care populaţia şi viaţa au mult de suferit.
   Semnele vechimii civilizaţiilor succesive sunt prezente la tot pasul. Afrodita, fiică a lui Zeus şi a nimfei Dione – sau, după o altă versiune, „născută din spuma mării“ ca fiică a lui Uranus, zeul cerului, soţul Geei, zeiţa Pământului, şi tatăl Titanilor – a fost soţia lui Hefaistos, iubită de Ares, Dionysos şi Hermes, iar dintre muritori – de Adonis şi Anchise. Pe litoralul dintre Larnaka şi Pafos este un loc cu o plajă minusculă între stânci uriaşe, unde s-ar fi născut zeiţa din spuma mării. În mitologia romană, Venus era străvechea divinitate a primăverii şi a forţelor vegetative; a fost asimilată mai târziu cu Afrodita.
   Insula, situată în estul Mediteranei, la 65 km de Turcia şi 85 km de Siria, a fost locuită încă de acum 10 milenii. Aheii au adus aici cultura miceniană, dar legendele şi poziţia strategică i-au atras rând pe rând pe egipteni, hitiţi, perşi, macedoneni, seleucizi, romani, bizantini şi arabi. În 1192 este cucerită de regele Angliei, Richard Inimă de Leu, participând la Cruciada a III-a, veneţienii luând locul englezilor în 1489, iar din 1571 insula e ocupată de turci. După pacea de la Berlin (1877/1878), revine din nou Angliei. Insurecţia armată din 1955, condusă de Arhiepiscopul Makarios şi generalul Grivas, duce la independenţa insulei în 1960. Disensiunile dintre cele două comunităţi, turcă şi greacă, impun prezenţa trupelor ONU din 1964, dar în 1974 turcii ocupă nordul insulei.
   Cu toată vitregia istoriei recente, prezentul este prosper, PNB de 10.260 de dolari pe cap de locuitor fiind de opt ori mai mare decât al României şi provine un sfert din turism, numărul turiştilor fiind de peste două ori mai mare ca al populaţiei insulei, cei mai mulţi venind din Anglia (46%), din Scandinavia (10%), din Germania (9%). Nu poţi să nu remarci autostrăzile moderne în toate direcţiile care te duc sau te apropie de munţii Troodos (cu o altitudine de 2.000 m) şi Kyrenia (înalţi de 1.000 m) sau de principalele puncte ale celor 737 km de litoral.
   Deschiderea reuniunii a avut loc în Palatul prezidenţial, iar lucrările s-au desfăşurat la Centrul Cultural din Nicosia. La deschidere a fost prezent şi ambasadorul României la Nicosia, dna Andreea Păstârnac, care aflase de prezenţa colectivului român, ceea ce ne-a onorat.
   La secţiunea „Antropologie şi cultură“, monitorizată de preşedintele ISHM, Giorgio Zanchin, şi dl prof. dr. Nasser Kotby, prima comunicare s-a referit la Afrodita în focul metamorfozei în mitologie, artă şi alchimie. Au urmat alte teme: Lumina şi focul în marile momente filozofice şi istorice ale lumii şi umanităţii; Vârsta iluminării şi medicinii în Mexic. Medicina în Ciprul antic a fost tema expusă de prof. dr. Demetrios Michaelides; dr. Nicos Angelides a vorbit despre Medicina ancestrală în regiunea Mediteranei, iar prof. dr. Giorgio Zanchin (Italia) a prezentat o evaluare istorică a algiilor vasculare ale feţei corelate cu mediul ambiant. Dr. Alkis Pierides, preşedintele cipriot al simpozionului, a adresat salutul de bun-venit participanţilor din Mexic, Germania, Azerbaijan, Scoţia, Portugalia, Grecia, Egipt, Franţa, Israel, Italia, SUA, Belgia, Cipru, România, Croaţia, Finlanda, Anglia, Georgia. Au reţinut atenţia mai multe comunicări: pandemiile în lumea veche; ergotismul în Evul Mediu; soarele şi tuberculoza; malaria în scrierile lui Galen; tifosul în Mexicul sec. al XX-lea; evoluţia laserilor medicali, sterilizarea prin căldură; „focul vegetal“ al plantelor medicinale; radiaţiile în diagnostic şi tratament; cauterizarea în antichitate; ventuzele în medicina greco-arabă; dr. Josep Trueta în medicina războiului civil din Spania (1936–1939); terapia termală în Georgia; focul şi tortura; focul şi religia în tortură; Phoenix, pasărea focului simbolizând speranţa şi continuitatea vieţii după moarte; piromania, pirofilia şi istoria incendiilor.
   Relaţiile dintre medicina turcă şi medicina greacă au fost prezentate de dr. A. Diamandopoulos, iar prof. dr. Nasser Kotby a schiţat programul şi condiţiile viitorului congres al ISHM, care va avea loc în 2010, în Egipt.
   Delegaţia română a fost bine reprezentată şi ca număr, şi prin comunicările prezentate: prof. dr. N. Marcu (Bucureşti), preşedintele Societăţii Române de Istoria Medicinii, a fost ales consilier al ISHM; prof. dr. Dana Baran (Iaşi, Catedra de Istoria medicinii), aleasă secretar general al ISHM, la precedentul congres (Mexic 2008), a susţinut în stilul său elevat şi doct comunicările: Piretoterapia şi şcoala medicală de la Spitalul Socola din Iaşi; Fiziologia luminii şi fototerapia; Virtuţile medicale ale focului natural şi divin. Prof. Antoaneta Marinescu Lucasciuc şi Gabriela Maria Suliman (Bucureşti) au prezentat subiectul Louis Pasteur – o contribuţie la iatrobibliografia română; a fost prezent şi dr. Riad Awwad, cetăţean român de origine siriană, doctorand la Istoria Medicinii (Bucureşti). Colectivul de la Satu Mare (dr. Orsolya Horber şi dr. Karoly Zilahi) a expus tema „Febra paludică în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Serviciile sanitare în construcţia căilor ferate din regiunea Clij“. Colectivul de la Suceava (dr. Ioan Ieţcu, regretatul prof. Nicolae Ceredarec şi Vlad Rădăşanu, student la medicină) s-a referit la Semnificaţia unui manuscris slavo-român din sec. XVI-lea pentru istoria ştiinţelor medico-farmacologice române; Vlad Rădăşanu a devenit cel mai tânăr membru al ISHM.
   La Muzeul din Pafos am putut cerceta instrumente medicale utilizate în urmă cu 2.000–3.000 de ani şi am admirat statuile zeităţilor medicinii: Hipocrate, Asclepios, Hygeea ş.a. Ultimul punct forte al „zilei turistice“ a fost situl arheologic Kurion, pe malul mării, cu celebre mozaicuri şi un amfiteatru.
   Am locuit la 40 de km de Nicosia, în oraşul de litoral Larnaca, cu o faleză şi plajă dintre cele mai frumoase. Aici s-a refugiat sfântul Lazăr după răstignirea şi înălţarea la cer a prietenului său Iisus. Înviat de Iisus, a fugit din Iudeea odată cu alţi adepţi ai creştinismului prigoniţi de evrei şi a fondat în insulă o comunitate creştină şi o biserică în catacombele căreia se află mormântul „celui care a murit a doua oară“ după 30 de ani.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe